Aproape jumătate dintre angajații Societății de Transport București (STB) au legături de rudenie, iar fondul de salarii consumă 80% din veniturile companiei. Un raport al administratorului judiciar scoate la iveală cheltuieli uriașe, zeci de sporuri și prime, dar și un număr impresionant de concedii medicale, în contextul în care STB încearcă să iasă din insolvență.
STB are 10.137 de angajați, iar 4.876 dintre aceștia au legături de rudenie cu alți salariați ai companiei. Dintre aceștia, 1.428 sunt soț și soție. Datele apar în raportul administratorului judiciar, care analizează situația financiară a STB, cauzele care au dus la insolvență și măsurile necesare pentru reorganizarea activității.

Potrivit documentului, 1.428 de angajați sunt soț și soție, iar în unele cazuri există familii extinse în care lucrează numeroase persoane. Cea mai mare dintre acestea are 20 de membri angajați în cadrul societății. Alte două familii identificate au 16, respectiv 11 salariați.
Situația financiară a companiei este la fel de îngrijorătoare, în condițiile în care, în septembrie 2026, STB a intrat în procedură de insolvență, cu datorii de 1,6 miliarde de lei.
La 30 octombrie, după primele zece luni ale anului, societatea raportase venituri de 1,2 miliarde de lei, dar și pierderi de 765 de milioane de lei și un deficit de lichidități de 67 de milioane de lei.
Din veniturile înregistrate, peste un miliard de lei fusese deja cheltuit doar pentru fondul de salarii.
Administratorul judiciar susține că prevederile contractului colectiv de muncă reprezintă principala cauză care a contribuit la intrarea societății în insolvență. STB are un fond lunar de salarii de aproximativ 106 milioane de lei, iar salariul mediu brut în companie ajunge la 10.700 de lei.
Pe lângă salariile de bază, angajații beneficiază de 36 de sporuri, prime și indemnizații stabilite prin contractul colectiv de muncă. În vara anului 2026, veniturile nete ale unor șoferi au ajuns chiar și la 18.000 de lei pe lună.
Un alt capitol al raportului vizează concediile medicale acordate angajaților. În documentele analizate de administratorul judiciar apar 176.773 de zile de concediu medical înregistrate în 2025. Adunate, acestea echivalează cu aproximativ 484 de ani.

Conducătorii de vehicule au avut, în medie, 60 de zile de concediu medical, iar costurile suportate de STB și sistemul de asigurări de sănătate au ajuns la 55 de milioane de lei.
Raportul atrage atenția și asupra zilelor în care au fost înregistrate îmbolnăvirile. Potrivit datelor prezentate, aproximativ jumătate dintre concediile medicale au fost asociate zilei de luni, în timp ce în weekend numărul acestora a fost mult mai redus.
Situația concediilor medicale nu este singura problemă semnalată, în condițiile în care, între 2023 și 2025, STB a raportat 1.654 dintre cele 1.827 de boli profesionale înregistrate în București. În plus, numai în 2025, angajații societății au beneficiat de 321.706 zile de concediu de odihnă.
Raportul administratorului judiciar identifică și alte cauze care au contribuit la deteriorarea situației financiare a societății. Printre acestea se numără creșterea costurilor de operare, compensația insuficientă pentru serviciul de transport, gratuitățile acordate anumitor categorii de călători și întârzierile la plată.

În 2025, prestația STB a fost subcompensată cu 247 de milioane de lei. În același timp, la finalul lunii septembrie 2026, societatea avea de recuperat creanțe în valoare totală de 610 milioane de lei.
Cei mai mari debitori sunt Primăria Municipiului București, cu 423,2 milioane de lei, și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, care are de achitat 186,7 milioane de lei.
O altă presiune asupra bugetului este reprezentată de gratuitățile acordate cheltuielilor, care generează cheltuieli lunare de aproximativ 24,6 milioane de lei.
Cea mai mare parte a sumei, 22,49 milioane de lei, este aferentă pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei. Alte 1,62 milioane de lei reprezintă gratuitățile pentru însoțitorii pensionarilor, iar 500.000 de lei sunt destinate personalului Primăriei Capitalei și instituțiilor subordonate.
Administratorul judiciar mai arată că prețul unei călătorii, de trei lei, nu a fost modificat din 2021, deși costurile companiei au crescut considerabil. Energia electrică s-a scumpit cu 155%, motorina cu 115%, iar salariul minim brut din societate a crescut cu 88%.
În aceste condiții, încasările din vânzarea biletelor au acoperit doar 13,8% din costul eligibil al serviciului de transport în 2025.
1. Restructurarea personalului
De la intrarea în insolvență și până în prezent, numărul total de angajați ai STB a scăzut cu 1.709 posturi. Au fost desființate 919 posturi vacante și au fost emise 796 de preavize de concediere.
Cei mai mulți salariați care au plecat acasă sunt de la TESA – 288. Numărul de posturi a scăzut de la 1.299 la 1.011.
Au fost desființate 44 de posturi de conducere din cele 163, inclusiv cele cinci de consilieri ai directorului general.


2. Noul Contract Colectiv de Muncă
Pe 26 septembrie a fost semnat noul CCM, valabil pentru perioada 1 octombrie 2026 – 30 septembrie 2027.
Conform noilor prevederi, numărul de salarii compensatorii în caz de concediere scade de la 16-20 la 2-4 ceea ce generează o economie de 32,2 milioane de lei. Numărul de sporuri, prime și indemnizații a scăzut de la 36 la 32 – economie de 25,33 milioane de lei.
În următorul an, salariații STB vor avea și mai puține zile de concediu, conform noului CCM – de la 25-33 de zile la 22-31 de zile, plus 3-5 zile de concediu suplimentar. Înseamnă o economie de 3,31 milioane de lei.

3. Contracte renegociate sau denunțate
În perioada scursă de la declararea insolvenței, au fost renegociate sau denunțate mai multe contracte aflate în desfășurare.
Cea mai importantă economie – de aproape 68 de milioane de lei, vine din contractul cu Daimler.
STB a renunțat la contractele pentru lucrări de hidroizolații de 65,5 milioane de lei și de arhivare electronică de 2 milioane de lei.

4. Recuperarea creanțelor
Pe tabelul preliminar de creanțe sunt 244 de creditori ai STB. În total, aceștia datorează 3 miliarde de lei companiei.
Creditorii au admis însă doar 53,35% din valoarea solicitată, adică 1,63 miliarde de lei.
