Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia, vizat de o anchetă DNA privind 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR. Procurorii reiau cercetările

Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, este vizat de acuzații de abuz în serviciu și distrugere din culpă, într-un dosar privind achiziția a 21 de autobuze electrice prin PNRR. DNA a redeschis ancheta după ce procurorii din Alba Iulia clasaseră inițial cauza, iar Tribunalul Alba a confirmat definitiv reluarea urmăririi penale.
Andrei Ene
17 nov. 2026, 18:32
Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia, vizat de o anchetă DNA privind 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR. Procurorii reiau cercetările
Sursă foto stânga: Inquam Photos

Dosarul în care primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, este vizat de acuzații legate de achiziția a 21 de autobuze electrice prin PNRR va fi redeschis, după ce Tribunalul Alba a confirmat reluarea urmăririi penale.

Decizia vine după ce o plângere formulată de Societatea de Transport Public Alba Iulia fusese clasată de procurorii DNA din Alba Iulia.

Instanța a admis marți solicitarea DNA și a stabilit că ordonanța prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale este legală și temeinică. Hotărârea Tribunalului Alba este definitivă.

Citește și : Sorina Pintea ar putea fi eliberată condiționat din Penitenciarul Gherla. Fosta ministră a Sănătății a petrecut 1 an și 5 luni în închisoare

Sesizarea împotriva edilului a fost depusă de Societatea de Transport Public (STP) SA Alba Iulia la DNA Alba Iulia, pe 19 iunie 2026. Compania a reclamat posibile fapte de abuz în serviciu și distrugere din culpă, în legătură cu cele 21 de autobuze electrice achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

La 17 septembrie, procurorul de caz a decis clasarea acuzației de abuz în serviciu, motivând că STP nu ar fi indicat în mod concret prevederile din legislația primară care ar fi fost încălcate.

Societatea de transport a contestat soluția pe 20 octombrie, reprezentanții acesteia reclamând că, în cele aproape trei luni de la depunerea plângerii, procurorii nu începuseră urmărirea penală nici măcar cu privire la faptă, nu îl audiaseră pe reprezentantul legal și nu solicitaseră documente de la Primărie, Ministerul Dezvoltării sau Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public Alba Iulia.

STP a mai susținut că niciuna dintre cele 50 de anexe depuse la sesizare nu fusese verificată.

Contestația a fost admisă de structura centrală a DNA, care a considerat că procurorul de caz a impus condiții suplimentare față de cele prevăzute de lege pentru formularea unei plângeri penale.

Potrivit ordonanței de redeschidere, identificarea prevederilor legale încălcate ține de atribuțiile organelor judiciare, nu de cele ale persoanei sau instituției care face sesizarea.

„Condiţiile de formă prevăzute pentru conţinutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condiţiilor de formă şi nici nu a edictat vreo dispoziţie legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (…)

Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerinţă a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenţei unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziţii din legislaţia primară reprezintă o atribuţie a organului judiciar”, se precizează în ordonanţa prin care s-a dispus redeschiderea şi reluarea urmăririi penale, document citat de Ziarul Unirea și News.ro.

Procurorul care a analizat contestația a mai arătat că, în cazul în care plângerea ar fi avut descrieri incomplete sau neclare, aceasta trebuia restituită administrativ, cu precizarea informațiilor care lipseau. În opinia sa, solicitările transmise de procurorul de caz nu aveau temei legal pentru a impune completări în acea etapă.

Citește și : Ministerul Justiției cere o nouă discuție cu autoritățile chineze pentru transferarea Alinei Apostol în România. Femeia execută o pedeapsă de 13 ani și jumătate

În final, structura centrală a DNA a apreciat că sesizarea nu avea deficiențe esențiale de formă sau de fond și a calificat soluția inițială de clasare drept „nelegală şi netemeinică”.