Iarna se apropie în emisfera nordică, iar în zona de sud a Asiei fenomenul de smog devine tot mai pronunțat. În orașe precum New Delhi și Dhaka, aerul este acoperit de o ceață densă, iar indicele calității aerului (AQI) a depășit recent pragul de 350 în mai multe zone din capitala Indiei, nivel considerat periculos pentru sănătate, potrivit Mediafax.
Poluarea este provocată în principal de arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui, de gazele de eșapament ale autovehiculelor, emisiile industriale și incendiile de vegetație sau arderea resturilor agricole. Pe timpul iernii, un fenomen meteorologic favorizează acumularea poluanților la nivelul solului. Un strat de aer cald se poate forma deasupra aerului rece, împiedicând dispersarea substanțelor poluante. Vântul slab accentuează problema, iar poluarea rămâne concentrată în apropierea solului.
Situația este agravată în Câmpia Indo-Gangetică, o regiune care cuprinde zone din Pakistan, nordul Indiei, Nepal și Bangladesh. Relieful, influențat de prezența Munților Himalaya, precum și circulația redusă a aerului favorizează acumularea poluanților.
Calitatea aerului este monitorizată prin măsurarea mai multor poluanți, printre care ozonul, dioxidul de azot și particulele în suspensie.
Printre cele mai periculoase se numără particulele fine PM2.5, cu un diametru de cel mult 2,5 micrometri. Acestea sunt de aproximativ 30 de ori mai subțiri decât un fir de păr și pot pătrunde adânc în plămâni, ajungând inclusiv în fluxul sanguin. Conform clasamentului IQAir pentru anul 2025, toate cele 50 de orașe cu cel mai poluat aer se află în Asia, iar 42 dintre acestea sunt în India și Pakistan.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului, atât în exterior, cât și în interiorul locuințelor, este asociată cu aproximativ șapte milioane de decese premature în fiecare an, la nivel mondial. Substanțele poluante pătrund în organism prin sistemul respirator, unde pot provoca inflamații, deteriorarea celulelor și slăbirea sistemului imunitar. Particulele PM2.5 pot ajunge în sânge și pot afecta organe precum inima și creierul.
Expunerea la aer poluat este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, boli cardiovasculare, bronhopneumopatie obstructivă cronică, cancer pulmonar și pneumonie. De asemenea, poluarea poate agrava astmul, poate reduce funcția pulmonară și este asociată cu un risc mai mare de diabet și demență.
Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele care suferă de afecțiuni cardiace sau pulmonare. Expunerea în timpul sarcinii poate crește riscul nașterii premature și al unei greutăți mici la naștere.