Fenomentul care face ca Marea Neagră să devină verde în această perioadă

În anumite perioade ale anului, întinderi vaste de apă din Marea Neagră capătă nuanțe de verde, albastru lăptos și turcoaz. Fenomenul a atras atenția cercetătorilor și organizațiilor de mediu, care avertizează asupra unui dezechilibru ecologic ce afectează numeroase mări și lacuri din Europa.
Mircea Filipescu
18 nov. 2026, 13:43
Fenomentul care face ca Marea Neagră să devină verde în această perioadă

Marea Neagră devine verde uneori. O investigație publicată de The European Correspondent atrage atenția asupra proliferării algelor în Marea Neagră și asupra legăturii dintre acest fenomen și poluarea cu substanțe nutritive.

„În această vară, am mers 38 de kilometri în largul Mării Negre. Se putea vedea cum apa devenea tot mai verde”, a declarat Martin Tomov, reprezentant al Greenpeace Bulgaria, citat de Mediafax. 

Citește și: Petrolier scufundat de drone în Marea Neagră. Nava se îndrepta spre Portul Midia / O altă navă care plutea în derivă a eşuat la Vadu

Pe 26 mai 2026, unul dintre sateliții europeni Copernicus Sentinel-2 a fotografiat o înflorire masivă de fitoplancton în vestul Mării Negre, în apropierea litoralului românesc. În larg, apa prezintă vârtejuri turcoaz și albăstrui care contrastează puternic cu albastrul închis al mării.

Potrivit Copernicus, fenomenul a început la începutul lunii mai și a rămas vizibil până spre sfârșitul lunii.

O altă imagine, realizată pe 25 mai de satelitul Sentinel-3, arată formațiuni asemănătoare în sudul Mării Negre. Agenția europeană EUMETSAT explică faptul că nuanțele deschise sunt produse, cel mai probabil, de coccolitofore, microorganisme marine acoperite cu plăci microscopice de carbonat de calciu.

Când se înmulțesc în număr foarte mare, acestea modifică aspectul apei până când fenomenul devine vizibil din spațiu. Astfel de înfloriri apar periodic și fac parte din procesele naturale ale ecosistemului marin. Totuși, în anumite condiții, proliferarea excesivă a algelor poate deveni un semnal al dezechilibrelor provocate de poluare.

Unul dintre principalele pericole este eutrofizarea, procesul prin care apa primește cantități excesive de substanțe nutritive, în special azot și fosfor. Acestea provin din îngrășămintele agricole, dejecțiile animalelor și apele uzate insuficient tratate. Transportate de râuri, substanțele ajung în mare și favorizează dezvoltarea rapidă a algelor.

Citește și: Nou incident naval în Marea Neagră, după o serie de atacuri cu drone. Un cargou plecat din Tulcea s-a scufundat. Cei 12 membri ai echipajului au fost salvați

La început, efectul poate părea inofensiv: apa își schimbă culoarea, iar la suprafață apar acumulări de microorganisme. Problemele apar atunci când înfloririle devin excesive și pe suprafețe mari.

Masele de alge împiedică lumina să pătrundă în profunzime în apă, afectând organismele care sunt dependente de fotosinteză. Ulterior, când algele mor, descompunerea lor consumă oxigenul dizolvat în apă.

În cazurile grave, concentrația oxigenului poate scădea atât de mult încât peștii și alte viețuitoare marine nu mai pot supraviețui.

În anumite condiții, descompunerea materiei organice poate favoriza și producerea hidrogenului sulfurat, un gaz toxic.