Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei noi scheme de înșelăciune prin telefon, în care atacatorii se prezintă inițial drept angajați ai operatorilor de telefonie mobilă, apoi pretind că sunt reprezentanți ai instituției.
Sub pretextul unor presupuse fraude sau activări neautorizate de semnături electronice, aceștia încearcă să obțină informații personale și financiare de la victime.
Potrivit avertismentului publicat de DNSC pe pagina oficială de Facebook, schema începe cu un apel în care escrocii invocă prelungirea unui abonament sau actualizarea datelor asociate contractului de telefonie.
În această etapă, victimele sunt îndemnate să comunice informații personale și coduri primite prin SMS, despre care li se spune că ar fi necesare pentru activarea unei semnături electronice.
Citește și : Alertă pentru utilizatorii Netflix din România! DNSC avertizează asupra unei noi tentative de fraudă
Ulterior, acestea sunt contactate din nou de o altă persoană, care pretinde în mod fals că lucrează pentru Directorat și susține că a identificat o problemă de securitate.
„Victima este contactată de o persoană care pretinde că reprezintă un operator de telefonie mobilă şi invocă prelungirea contractului sau actualizarea datelor. Sunt solicitate informaţii personale şi coduri primite prin SMS, asociate unor presupuse cereri de activare a unei semnături electronice.
La scurt timp, victima primeşte un al doilea apel, de la o persoană care se prezintă în mod fals drept reprezentant DNSC”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, potrivit Agerpres.
În timpul celui de-al doilea apel, atacatorii pretind că au descoperit o tentativă de fraudă, un furt de date sau folosirea neautorizată a unei semnături electronice. Pentru a părea credibili, aceștia folosesc identități inventate, presupuse coduri de angajat și numere de legitimație, dar și o parolă menită să confirme autenticitatea conversației.
„Aceasta susţine că a fost identificată o tentativă de fraudă, un furt de date sau o activare neautorizată a unei semnături electronice. Pentru a câştiga încrederea victimei, atacatorii folosesc nume complete, presupuse coduri de angajat sau numere de legitimaţie şi chiar o «parolă a convorbirii», menită să confirme identitatea unui viitor interlocutor”, se mai arată în postare.
După câștigarea încrederii victimei, escrocii întreabă victima la ce bănci are conturi, dacă deține credite sau economii și care sunt veniturile ori soldurile aproximative. În plus, ei pot solicita CNP-ul, coduri de autentificare primite prin SMS sau fotografii ale cărții de identitate.
DNSC atrage atenția că reprezentanții instituției nu solicită astfel de informații prin telefon și nu urmăresc apelurile sau mesajele utilizatorilor pentru a identifica presupuse activități suspecte.
„DNSC nu solicită prin telefon date bancare, solduri, venituri, coduri de autentificare sau fotografii ale actelor de identitate şi nu monitorizează apelurile sau mesajele utilizatorilor pentru identificarea «activităţii suspecte».
um vă puteţi proteja? Nu divulgaţi date personale, bancare sau informaţii despre situaţia financiară în urma unor apeluri telefonice nesolicitate. Nu fotografiaţi şi nu transmiteţi copii ale actului de identitate unor persoane necunoscute. Nu instalaţi aplicaţii şi nu accesaţi linkuri la solicitarea unor interlocutori. Întrerupeţi conversaţia şi verificaţi orice presupusă alertă contactând organizaţia prin canalele oficiale de comunicare.
Dacă aţi furnizat date sensibile sau suspectaţi că aţi devenit victima unei fraude, contactaţi imediat banca şi sesizaţi autorităţile competente”, se mai precizează în avertismentul Directoratului de Securitate Cibernetică.