Inteligența artificială ar putea elimina foametea și crizele energetice, dar Yuval Harari avertizează: ”Va fi abundență pentru inteligența artificială sau pentru oameni?”

Inteligența artificială ar putea permite omenirii să depășească unele dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă, inclusiv lipsa alimentelor, dificultățile în dezvoltarea medicamentelor și crizele energetice sau climatice. Cu toate acestea, progresul tehnologic nu garantează că oamenii vor beneficia de prosperitatea generată, avertizează istoricul și scriitorul Yuval Noah Harari.
George Russo
20 nov. 2026, 17:14
Inteligența artificială ar putea elimina foametea și crizele energetice, dar Yuval Harari avertizează: ”Va fi abundență pentru inteligența artificială sau pentru oameni?”

Într-o discuție cu Mustafa Suleyman, directorul diviziei de inteligență artificială a Microsoft, Harari a atras atenția asupra riscurilor asociate dezvoltării unor sisteme tot mai performante, capabile să ia decizii și să rezolve probleme complexe. Cei doi au exprimat perspective diferite asupra viitorului acestei tehnologii, în special în privința distribuirii resurselor și a controlului asupra sistemelor de inteligență artificială.

Suleyman consideră că omenirea se apropie de o perioadă în care capacitatea de analiză și rezolvare a problemelor oferită de inteligența artificială va putea fi accesată la costuri foarte reduse. Tehnologia ar putea accelera descoperirea unor medicamente, identificarea de materiale noi și dezvoltarea unor soluții pentru problemele de mediu.

„Suntem în pragul abundenței”, a afirmat Suleyman.

Directorul Microsoft AI susține că inteligența a reprezentat principalul motor al progresului uman, iar dezvoltarea unor sisteme capabile să învețe și să descopere soluții ar putea produce schimbări fără precedent.

Harari recunoaște potențialul economic și științific al tehnologiei, dar consideră că principala problemă nu este capacitatea acesteia de a genera resurse, ci modul în care acestea vor fi distribuite.

„Faptul că va crea abundență, aici sunt pe deplin de acord. Dar cine va beneficia de ea este o chestiune mult mai puțin clară”, a spus istoricul.

Acesta a amintit că oamenii au reușit să construiască o societate cu resurse considerabile, fără ca prosperitatea să fie distribuită și celorlalte specii.

„Așadar, va crea inteligența artificială abundență? Da. Dar va fi abundență pentru inteligența artificială sau pentru oameni?”, a întrebat Harari.

Harari avertizează că progresul poate genera probleme noi

Istoricul a explicat că fiecare etapă importantă a dezvoltării societății a eliminat anumite dificultăți, dar a produs altele, imposibil de anticipat anterior.

El a oferit exemplul unui vânător-culegător din Epoca de Piatră care, ajuns în lumea contemporană, ar descoperi o societate cu resurse alimentare abundente, dar și probleme economice și geopolitice greu de înțeles.

„Acesta este paradoxul abundenței: rezolvă multe probleme vechi, dar creează altele noi, pe care anterior nici nu ni le puteam imagina. Și atunci apare întrebarea: cine ia deciziile?”, a explicat Harari.

Suleyman apreciază că eliberarea oamenilor de unele preocupări materiale le-ar permite să se concentreze asupra dezvoltării personale și căutării unui sens al existenței.

În schimb, Harari consideră că acumularea puterii tehnologice nu a fost însoțită întotdeauna de o creștere corespunzătoare a fericirii umane.

Microsoft propune dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe oameni

Suleyman a prezentat conceptul de „superinteligență umanistă”, potrivit căruia dezvoltarea inteligenței artificiale ar trebui să urmărească îmbunătățirea bunăstării oamenilor și reducerea suferinței.

Rezultatele ar putea fi evaluate prin indicatori concreți, precum reducerea mortalității infantile, în locul unor obiective speculative, precum transferarea conștiinței umane în sisteme artificiale sau explorarea galaxiilor.

Directorul Microsoft AI a caracterizat această din urmă perspectivă drept „foarte, foarte periculoasă”.

Harari a susținut necesitatea păstrării controlului uman asupra tehnologiei, avertizând însă că nu există încă garanții că sistemele superinteligente vor respecta permanent obiectivele stabilite de creatorii lor.

Discuția a abordat și impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Deși nu există dovezi privind dispariția generalizată a locurilor de muncă din cauza automatizării, companii precum Meta și Oracle au anunțat restructurări asociate utilizării noilor tehnologii.

Citește și: Coreea de Sud oferă recompense de cel puţin 75.000 de dolari pentru depistarea fraudelor cu inteligenţă artificială la examene