ANRM: Nu există alte elemente ce pot fi exploatate la Roşia Montană, în afară de aur şi argint

„În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente chimice care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate la Roşia Montană. Nu putem discuta în procente despre ce posibilitate ar fi să fie descoperite şi alte elemente pentru a fi exploatate acolo. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatate„, a menţionat Duţu.

Oficialul ANRM a menţionat, marţi, în Comisia Specială, că produsul final minier ce va ieşi în urma exploatării de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint, conform legislaţiei şi acordului încheiat cu investitorul.

Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vor să o deruleze într-un proiect de extracţie a aurului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.

Alte articole

Amânarea indexării pensiilor, considerată ”nelegală și neconstituțională” de către experți! Câți bani au pierdut, până acum, seniorii

Mașini ale ANAF, sechestrate de o firmă din Petroșani care aparține fostului prefect din Hunedoara

Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.

Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.

Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.

Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.