A 13-a pensie. Unde şi de când se primeşte şi ce cuantum va avea. Condiţia Guvernului pentru a livra banii pe card

Ungaria oferă acest bonus seniorilor. În România, noua lege a pensiilor și poate spune că nici aceasta nu oferă o așa-zisă a 13-a pensie, dar oferă vouchere de alimente de şase ori pe an.

25 ian. 2024, 12:10
A 13-a pensie. Unde şi de când se primeşte şi ce cuantum va avea. Condiţia Guvernului pentru a livra banii pe card

România nu va acorda „a 13-a pensie”  nici după noua lege a pensiilor. În alte ţări din UE, cu sunt Italia sau Ungaria, se oferă un bonus, sub formă de a 13-a pensie seniorilor cu venituri reduse. Şi Polonia oferă o a 13-a pensie.

În septembrie 2024, intră în vigoare o nouă lege a pensiilor, prilej ca întrebarea legată de o eventuală a 13-a pensie, în România, să revină. În România, noua lege a pensiilor și poate spune că nici aceasta nu oferă o așa-zisă a 13-a pensie sau bonusuri pensionarilor.

Guvernul maghiar a avut această  inițitivă, dar sumele oferite și condițiile au înfuriat oamenii. „În urmă cu câteva zile, ministrul de finanțe Mihály Varga a declarat că este corect ca pensionarii să primească un bonus de pensie în luna noiembrie a acestui an. Prima de pensie este plătită doar dacă creșterea economică depășește 3,5%. Iar potrivit lui Mihály Varga, aceasta ar putea fi mai mare în acest an – creșterea economică ar putea fi de 3,6 la sută.

Se dă a 13-a pensie. Cine sunt românii care vor primi pe card 4000 de lei în ianuarie

În acest caz, prima de pensie ar putea fi de maximum 2.000 de forinți (adică 25 de lei), cu condiția ca venitul lunar al pensionarului să ajungă la maxim 80.000 de forinți (1.000 de lei).

În caz contrar, prima de pensie ar putea fi chiar mai mică sau să nu existe. Cu alte cuvinte, suma pe care pensionarii o pot primi în noiembrie pe baza creșterii PIB-ului este destul de modestă în acest an”, scrie presa maghiară citită de Newsweek România.

Presa maghiară mai scrie că a 13-a pensie era vitală pentru seniorii maghiari în contextul creșterii mari de prețuri. Mai mult, experții spun că pensionarii maghiari sunt amăgiți deoarece creșterea economică va fi de 3% și pesnionarii nu vor lua nicio primă în noiembrie.

Guvernul român a promis o creștere medie de 40%, dar pensionarii sunt pesimiști, suma fiind extrem de generoasă, în schimb bugetul este strâmtorat. În plus, e an electroral și sunt multe promisiuni.  Peste un milion de pensionari vor primi o pensie foartre mică, de 1.200 de lei. pentru ei, sunt compensaţii sub formă de vouchere.

 

Vouchere sociale 2024 în loc de a 13-a pensie în România: Ministrul Adrian Câciu a anunțat când intră banii pe card

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a informat recent, în cadrul unei declarații oficiale la Alba Iulia, că prima tranșă din acest an pentru voucherele sociale va fi acordată în a doua parte a lunii februarie. Însă, va fi necesară o actualizare a bazei de date, dat fiind că limita venitului pentru ca o persoană să fie eligibilă a fost majorată la 2.000 de lei.

Această formă de sprijin financiar este concepută pentru a facilita achiziționarea de alimente și mese calde, având ca obiectiv primar furnizarea unui ajutor direct familiilor și persoanelor aflate în dificultate.

„În 2024 vom avea 6 tranşe. Prima tranşă va fi acordată la finalul lunii februarie şi fac această precizare: eu am să comunic public pe acest subiect când normele vor fi adoptate, probabil că săptămâna viitoare o să avem normele adoptate, tranşa din februarie va veni după jumătatea lunii februarie. De ce? Pentru că am ridicat plafonul de eligibilitate la 2.000 de lei faţă de anul trecut, când era plafonul la 1.700 de lei şi pentru acest lucru eligibilitatea se reface pentru toţi cetăţenii care sunt până în 2.000 de lei cu venituri. Mai mult decât atât, avem nevoie şi de bazele de date care sunt la Ministerul Muncii, reajustate în urma indexării pensiilor, care a avut loc la 1 ianuarie 2024″, a transmis ministrul Adrian Câciu.

Citeşte şi

Moş Crăciun nu i-a uitat pe bunicii noştri. Tichete sociale pentru pensionari, când aduce poştaşul „a 13-a pensie”

Următoarea alocare a fondurilor pe cardurile sociale va avea loc în luna aprilie, conform declarațiilor lui Adrian Câciu. Ministrul a adăugat că această alocare constă în 6 tranșe, fiecare în valoare de 250 de lei, până la sfârșitul anului. El a subliniat că aproximativ 2,5 milioane de cetățeni vor beneficia de aceste carduri sociale destinate alimentelor și meselor calde. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Alba Iulia, organizat de europarlamentarul Victor Negrescu. În ciuda faptului că și-a confirmat prezența, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, nu a mai putut participa din motive personale.

Schimbări semnificative au fost implementate în sistemul de vouchere sociale pentru anul 2024, care au ca scop oferirea de sprijin financiar acolo unde este cu adevărat necesar. Una dintre modificările notabile aduse acestui sistem constă în majorarea plafonului de venit necesar pentru eligibilitate. Înainte, un solicitant trebuia să aibă un venit minim de 1.700 de lei pentru a fi considerat eligibil, însă noile reglementări au majorat acest plafon la 2.000 de lei.

Modificarea criteriilor de eligibilitate vine ca o necesitate de adaptare la condițiile economice actuale și la nivelul inflației. Odată cu creșterea plafonului de venit, se impune o actualizare a bazei de date a beneficiarilor, pentru ca sprijinul financiar să fie direcționat către persoanele cu adevărat sărmane. Această actualizare este un pas esențial pentru ca voucherele sociale să ajungă către cei care au cu adevărat nevoie de aceste ajutoare.

Începând cu anul 2024, pachetele cu alimente vor fi acordate într-un cuantum maxim de 125 lei și vor fi distribuite o dată la 6 luni. Aceeași regulă se va aplica și în perioada 2025-2027, menținându-se suma maximă de 125 lei și frecvența distribuirii la fiecare 6 luni. Printre beneficiarii acestor pachete în 2024 se află familiile și persoanele singure care au dreptul la ajutorul de incluziune, membrii familiilor care primesc ajutor pentru familie cu copii și persoanele sau familiile aflate temporar în situații critice de viață, identificate în urma anchetelor sociale efectuate la nivelul autorităților locale. Aproximativ 2,5 milioane de cetățeni români, aflați în situații precare din punct de vedere material vor beneficia de vouchere sociale în 2024.

Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România?

Cuantumul extra pensiei va fi de 270 euro pentru aproximativ 7,1 milioane de pensionari. Tot un supliment de pensie, mai mic, se mai adaugă pentru pensiile ce depășesc 630 euro, iar aproximativ 500.000 de polonezi, care au au pensii mari, nu vor primi niciun bonus. Presa a numit acest supliment financiar a 14-a pensie, denumire folosită și de politicienii polonezi.

Care este mecanismul acestui supliment la pensie? În primul rând, bonusul se aplică în funcție de cuantumul pensiei. Cu cât crește nivelul pensiei, cu atât bonusul este mai mic ajungându-se ca pensiile mari să fie exceptate.

În al doilea rând, se plătește o dată pe an, respectiv în luna noiembrie, de aici și denumirea de a 14-a pensie. Costul bugetar total ajunge la 2,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă, totuși, o diferență față de România, care dacă ar fi aplicat o creștere cu 40% a punctului de pensie ar fi avut cheltuieli de aproximativ 8 miliarde euro.

Să nu uităm că în Polonia există și o a 13-a pensie. Ea a fost introdusă tot ca un supliment, anul trecut, înainte de campania electorală pentru președinție. A 13-a pensie este egală cu pensia minimă și se plătește către toți pensionarii, o dată pe an, în luna aprilie.

Nu este clar dacă a 13-a și a 14-a pensie vor rămâne pe o perioadă nedeterminată sau vor fi, la un moment dat, suspendate. Cel mai probabil este însă ca interesul politic să îi facă pe decidenții polonezi să crească pensiile concomitent cu retragerea bonusurilor.

De altfel, aceasta a fost și ideea liderilor polonezi care promit și o creștere generalizată a pensiilor. Până atunci, pensionarii polonezi se mulțumesc cu cele două bonusuri primite anual.

Chiar dacă pare un demers populist, introducerea a două bonusuri anuale pentru pensionari, este mai responsabilă decât legislația din România care cerea ca anul trecut punctul de pensie să crească cu 40%.

Din mai multe motive. Pe de o parte, pentru că între bonusuri la pensii și creșterea exagerată a pensiilor este o diferență importantă. Bonusul nu este neapărat o cheltuială permanentă, putând fi anulat în funcție de situația bugetului și de apariția unei eventuale crize economice având efecte asupra bugetului de stat.

În plus, bonusurile în varianta poloneză sunt plătite de două ori pe an și nu în fiecare lună, așa cum se întâmplă în cazul creșterii pensiilor.

Pe de altă parte, metoda poloneză are o calitate. Controlează suplimentul de pensie oferit de stat în funcție de mărimea pensiei. Pensiile mici primesc un bonus mai mare, la pensiile medii se adaugă un bonus de nivel mediu, în timp ce pensiile mari nu primesc nimic.

Aceasta este și una din marile probleme ale creșterii pensiilor în România. Este clar că pensiile mici, aflate sub limita sărăciei ar trebui crescute într-un ritm mai rapid decât pensiile speciale, de exemplu. O problemă creată de legea care stipula creșterea punctului de pensie cu 40% era chiar aceasta: cât de corect era să crești și pensia mică, și pensia mare cu 40%?

Dar, nici creșterea exclusiv a pensiilor mici, o idee care a existat, nu poate fi o soluție, pentru că în felul acesta pensiile mici se apropie artificial de cele medii. Deci, s-ar crea un alt dezechilibru. Din acest punct de vedere, varianta poloneză, cu bonusuri acordate în funcție de nivelul pensiei, este mai echitabilă. Poate fi metoda poloneză un model și pentru România?