Potrivit firmei britanice Resomation, o „analiză independentă de mediu” a arătat că utilizarea compostării cu apă în locul flăcărilor „reduce emisiile de gaze cu efect de seră de la înmormântare cu aproximativ 35%”.

Compania Bio-Response, specializată în acest proces în SUA, spune că tehnologia reduce consumul de energie cu „90% în comparație cu incinerarea cu flăcări”.

Alte Articole

Stirea momentului in Romania! Vestea primita de parintii studetei ...

Schimbări pe reţelele sociale. TikTok vine cu o funcţie nouă: ...

Apple face bani din orice. Chiar și din reclamele afișate în ...

Denumirea științifică a acestui proces este hidroliză alcalină și presupune cântărirea corpului și apoi încălzirea acestuia la 150°C într-un amestec de hidroxid de potasiu și apă timp de 90 de minute.

În acest fel se dizolvă țesutul corporal, rămânând doar oasele, care sunt apoi clătite la 120°C, uscate și pulverizate cu ajutorul unei mașini numite cremulator.

După ce toți acești pași au fost parcurși, rămășițele pot fi îngropate sau împrăștiate, în funcție de dorința defunctului, la fel ca în cazul unei incinerări obișnuite.

Tehnica imită procesul de hidroliză alcalină care are loc în mod natural atunci când un cadavru se descompune, doar că în acest caz descompunerea care are loc pe o perioadă de până la 20 de ani are loc în câteva ore, scrie AlephNews.

Acvamaţia a fost inventată din anii 1990

În 2011, de exemplu, BBC World a relatat despre instalarea primului aparat comercial de hidroliză alcalină la o casă funerară din Florida, SUA:

În 2014, Philip Olson, un etician în domeniul tehnologiei de la Virginia Tech din SUA, a scris articolul Flush and Bone: Funeralizarea hidrolizei alcaline în Statele Unite în revista Science, Technology, & Human Values.

„Susținătorii se concentrează pe beneficiile de mediu ale hidrolizei alcaline față de incinerare și înmormântare, aliniind tehnologia cu mișcarea „înmormântării ecologice”, a spus el.

Potrivit autorului, în SUA, tehnica a fost inițiată în anii 1990 de către cercetătorii de la Albany Medical College, care căutau „o modalitate eficientă și economică de a elimina rămășițele animalelor de laborator care conțin radioizotopi de nivel scăzut”.

În 2014, procedura era legală în opt state americane și, potrivit cercetătorului, existau sectoare care se opuneau ferm acestei tehnologii.

Citeşte şi: Tehnologia ia avânt în 2022. Taxiuri zburătoare fără şofer, atracţia anului viitor