A cincea zi de proteste la Roşia Montană. Minerii nu vor să iasă la suprafaţă

Liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roşia Montană, Cristian Albu, a declarat, duminică, pentru Mediafax, că a coborât, în aceeaşi zi, în subteran, pentru a încerca din nou să-i convingă pe minerii aflaţi în galeria Cătălina-Monuleşti de la Roşia Montană să renunţe la protest, dar nu a reuşit.

Albu a spus că minerii sunt decişi să nu iasă la suprafaţă până când nu vor discuta cu liderii grupurilor parlamentare sau cu reprezentanţi ai Guvernului.

„Oamenii sunt decişi să continue, nu vor să iasă din subteran pentru că li se pare că subiectul Roşia Montană este tratat cu indiferenţă de politicieni”, a afirmat Albu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

O echipă medicală a evoluat, şi duminică, starea de sănătate a protestatarilor, stabilind că nu există probleme deosebite.

Alte articole

ANAF a început executarea silită a acțiunilor pe care Gabriel Resources Limited le deține la Roșia Montană Gold Corporation

Victorie uriașă a statului contra canadienilor care voiau să exploateze aur la Roșia Montană. Sechestru pe acțiunile Gabriel Resources!

„Ne îngrijorează igiena personală a oamenilor, încercăm să le asigurăm apă ca să se spele”, a adăugat liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roşia Montană.

Potrivit acestuia, în paralel cu protestul din subteran al minerilor, la gura minei stau zilnic aproximativ 300 de oameni, în semn de solidaritate cu ortacii.

Un număr de 22 de mineri se află în subteran de miercuri, blocându-se acolo şi cerând să vină preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situaţia economică a zonei şi despre proiectul minier. Vineri, alţi unsprezece mineri au coborât în mină şi s-au solidarizat cu primii 22.

Preşedintele Sindicatului „Viitorului Mineritului Roşia Montană, Cristian Albu, declara că minerii blocaţi în subteran îl consideră pe preşedintele Senatului „principalul vinovat de tergiversarea luării unei decizii în privinţa proiectului minier”.

Potrivit lui Albu, oamenii sunt disperaţi deoarece le expiră contractele de muncă la 1 octombrie şi, în lipsa unei decizii privind începerea proiectului minier, se aşteaptă să îşi piardă slujbele. El adăuga că aproximativ 350 de angajaţi ai companiei miniere au contracte de muncă pe perioadă determinată, care expiră la 1 octombrie.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, că a convenit cu liderul PNL Crin Antonescu constituirea unei comisii parlamentare care să fie o platformă democratică de dezbatere a proiectului privind Roşia Montană şi în care să fie prezentate toate datele despre acesta.

În acest context, premierul a spus că, din discuţiile cu PDL, liderii acestui partid doresc ca Guvernul să facă proiectul, dar fără o dezbatere parlamentară, ceea ce, în opinia premierului, nu este admisibil.

Marţi, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.

Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.

Premierul Victor Ponta declara, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este „ştergerea judeţului Alba de pe harta economică”, menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză, şi nu pe „criterii politice”.

Compania Gabriel Resources a transmis, luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.

Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montana, declara miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”.

Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Citeşte şi Peste 30 de persoane au protestat în tramvaiul 21, din Bucureşti, faţă de proiectul Roşia Montană