A murit cel mai cunoscut spion din istoria ţării noastre, supranumit „007 al României”. Cum s-a sacrificat pentru aderarea României la NATO

Caraman a stârnit un scandal internațional când a reușit să racoleze mai mulți angajați NATO, cu ajutorul cărora a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice.

Informațiile obținute atunci de Caraman pentru Securitate (poliția politică a regimului comunist) era date mai departe serviciului secret rus, temutul KGB, potrivit unui material biografic publicat pe site-ul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

După ce breșa de securitate NATO a fost descoperită, Caraman a fost expulzat de autoritățile franceze și și-a continuat cariera în Securitatea internă.

El a revenit în prim-plan în 1990, imediat după Revoluția anticomunistă, când a fost reactivat cu acelaşi grad şi numit în funcţia de ministru-adjunct al Apărării şi şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 ian. – 20 aug. 1990), apoi director al Serviciului Român de Informaţii Externe (20 aug. 1990 – 9 apr. 1992); consilier al directorului Serviciului Român de Informaţii Externe (apr. – sept. 1992). A fost înlăturat din funcţia de şef al SIE în urma presiunilor făcute de secretarul general al NATO, Manfred Worner, care nu a acceptat dialogul cu spionul care penetrase NATO.

Alte articole

Soțul Mădălinei, dezvăluiri cutremurătoare despre noaptea în care tânăra și-a pierdut viața: „M-au pus să semnez că ne asumăm chiar și decesul”

Marius Keseri, membru al trupei Direcția 5, a murit: „Am fost împreună 30 de ani. Îți mulțumim din suflet!”

Citeşte şi: Firmele românești de construcții profită de programul de investiții în infrastructură al Guvernului Ciolacu: din roluri de mâna a doua, devin actori principali ai pieței

Născut pe 11 noiembrie 1928, în Comuna Oancea, județul Galați, Mihai Caraman și-a început cariera în serviciile secrete românești în 1950. Între 1958 și 1969, el a construit o rețea informativă care a cules informații esențiale din NATO. După Revoluția din 1989, Caraman a fost numit la conducerea serviciilor de informații externe ale României, dar a fost trecut în rezervă în 1992, ca o condiție pentru negocierea aderării României la NATO.

Cea mai cunoscută biografie a sa, „Mihai Caraman, Un spion român în Războiul Rece”, scrisă de istoricul Florian Banu, a fost publicată în 2019. Evaluările activității sale indică faptul că toate documentele politice și militare ale NATO, referitoare la comunicații, exerciții, antrenamente, organizare și logistică, au fost compromise din cauza rețelei Caraman.

Acest incident subliniază complexitatea și impactul spionajului în perioada Războiului Rece, iar Mihai Caraman rămâne o figură emblematică în istoria serviciilor de informații.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă anunţă reducerea cheltuielilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei: „Cota unică este linia roşie”