ATENŢIE! Brânzeturile din comerţ ne pot afecta serios sănătatea. Specialiştii recomandă citirea etichetelor

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile centre comerciale 34 tipuri de brânzeturi, pentru a realiza un studiu menit să atragă atenția asupra modului în care producătorii denaturează unele sortimente de brânzeturi, potrivit libertatea.ro.

În urma analizelor, cercetătorii au descoperit că în unele sortimente mozzarella se folosește amidonul, deși acest tip de brânză se obține numai din lapte, fără adaosuri de altă natură.

De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra folosirii natamicinei (E 235) de unii producători de brânză maturată cu pastă semitare, acest aditiv alimentar fiind folosit ca și conservant artificial cu acțiune antibiotică, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor agenți microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greață, vomă, anorexie, diaree și iritarea pielii.

În alte mostre de brânză analizate s-a găsit un aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme, care poate provoca reacții alergice. Și nitratul de sodiu se găsește în unele sortimente de brânzeturi semitari, iar studiile au arătat că această substanță este asociată în unele studii cu riscuri cancerigene.

Alte articole

Cea mai bună ZACUSCĂ pe care o poți cumpăra din magazinele din România, potrivit Asociației pentru Protecția Consumatorilor

ALERTĂ! Aliment aflat printre favoritele românilor, retras din magazinele Auchan și Carrefour, după moartea a doi oameni infectați cu o bacterie foarte periculoasă

O „practică” asupra căreia specialiștii APC atrag atenția este folosirea clorurii de calciu (E509) în unele sortimente de cașcaval, ca înlocuitor al cheagului. Această substanță are numeroase întrebuințări în diverse industrii, însă cel mai mult se utilizază pentru a degaja gheața de pe șosele, clorura de calciu fiind mult mai eficientă decât sarea obișnuită.

Este considerat un aditiv nepericulos, chiar sigur, deși legislația americană nu permite folosirea sa în produsele ecologice. Mai este cunoscut însă că dă alergii, este bănuit de favorizarea cancerului mamar și este considerat un factor de scădere a fertilității masculine. Limita zilnică admisă în consumul unui adult este estimată la nivelul a 160-345 mg, se arată în studiul APC.

Consumatorii sunt avertizați și în privința lactatelor „fără lapte”, „brânza de cauciuc” și a altor „creații” care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și la prețul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când aceste produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui pedepsiți aspru”, se arată în studiu.

Pentru obținerea unui kilogram de brânză de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte, la care se adaugă manopera și întregul proces de pregătire pentru vânzare, transportul și prezentarea pentru comercializare sunt activități în care lucrează oameni și care costă. Chiar dacă laptele ar fi socotit la un leu pe litru de către fermierul care nu are posibilitatea să-l vândă într-o rețea de producție, iar toate activitățile le-ar suporta el și familia sa, kilogramul de brânză ar costa cel puțin 12-15 lei. Dacă însă se adaugă marje de profit minim, nu s-ar putea obține brânză sub 15 lei/kg.

Acest calcul simplificat arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la prețuri foarte modeste (7-12 lei/kg), nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigură precipitatului o consistență și proprietăți organoleptice specifice brânzei.

În același timp, alte produse care le-au atras atenția experților APC au fost cele grupate generic sub denumirea de „topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialități pe bază de grăsimi vegetale și proteine din lapte, dar care mai au în compoziție alte substanțe și aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfați de sodiu, citrați de sodiu, fosfați de sodiu și sorbat de sodiu. Potrivit studiului, aceste produse induc în eroare consumatorii, pentru că imită foarte bine cașcavalul, dar și pentru faptul că sunt așezate lângă sortimentele de cașcaval în cadrul marilor magazine.

Unii producători comercializează chiar amestecuri formate din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale. Compoziția unor astfel de produse este formată din: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu-E450