Accidentul aviatic din Apuseni: Investigatori încearcă să afle dacă zona permitea emiterea semnalelor

Surse apropiate anchetei în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni au declarat, duminică, pentru Mediafax, că investigatori ai Centrului de Investigaţii şi Analiza pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), care derulează o anchetă tehnică, se află în zona în care s-a prăbuşit aparatul de zbor, pentru noi verificări.

Investigatorii CIAS încearcă să afle dacă zona în care s-a prăbuşit avionul permitea emiterea semnalelor pe baza cărora să fie localizată epava.

Totodată, investigatorii vor să stabilească şi dacă aparatura avionului funcţiona corespunzător sau zona nu permitea emiterea semnalelor avionului prăbuşit.

De asemenea, ei încearcă să determine la faţa locului şi alte aspecte care să îi ajute în cadrul anchetei tehnice privind accidentul aviatic din Apuseni, afirmă sursele citate.

Alte articole

O nouă tragedie aviatică, avion prăbuşit în Africa. Toţi cei de la bord au murit după impact

VIDEO Avion prăbuşit în Florida, într-o zonă rezidenţială

În 20 ianuarie, un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. În urma accidentului, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa, în timp ce patru medici şi copilotul au fost răniţi.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Ulterior, Parchetul ICCJ a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara că în cazul accidentului respectiv pot răspunde penal atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat în 2 februarie, după şedinţa CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament, şi nici dreptul legal.

Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce priveşte cererea de demitere a directorului Serviciului.

Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta şi discutată în şedinţa CSAT.

Şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat că, din puntul său de vedere, cuprins şi într-un raport al ministerului, este o „speculaţie” afirmaţia potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.

Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvenţa de 406 MHz şi putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.