Cartoful cultivat în România rămâne una dintre legumele cele mai apreciate la nivel european, fiind căutat intens de consumatorii din Germania, Franța, Olanda sau Polonia.
Gustul autentic și calitățile nutritive ale acestuia îl transformă într-un produs de top, pentru care unii clienți străini sunt dispuși să aștepte cu nerăbdare apariția lui pe piață.
Citește și: La loc comanda, ordinul lui Piedone care schimba radical comerţul din supermarketuri a fost retras de ANPC
Regiunea Harghita, considerată de mulți „patria cartofului”, joacă un rol esențial în această ecuație. Aici, anual, fermierii cultivă aproximativ 6.000 de hectare, dintre care 1.000 sunt dedicate soiurilor timpurii.
O mare parte din recoltă ia calea exportului, iar pentru a face față cererii, agricultorii au fost nevoiți să investească constant în tehnologii și în optimizarea proceselor de producție.
Cu toate acestea, în ultimii ani, România se confruntă cu o scădere semnificativă a suprafețelor cultivate cu cartofi, iar producția este la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2023, recolta de cartofi a fost de doar 1,58 milioane de tone – cu peste 260.000 de tone mai puțin decât în anul precedent.
Această scădere vine pe fondul mai multor factori: condiții meteorologice nefavorabile, lipsa spațiilor moderne de depozitare și creșterea constantă a costurilor de producție.
Randamentul mediu la hectar a scăzut dramatic, ajungând la 14.164 kg/hectar, față de 16.219 kg/hectar în 2022.
Declinul a devenit vizibil după anul 2017, când România înregistra o producție record de 2,8 milioane de tone. Astăzi, nivelul este comparabil cu cele mai slabe rezultate din ultimii 10 ani, iar perspectivele nu sunt optimiste.
Eurostat a plasat țara noastră pe locul nouă în clasamentul producătorilor de cartofi din Uniunea Europeană în 2023, cu 1,085 milioane tone, în scădere față de 1,345 milioane tone în 2022. Pe primele locuri se situează Germania, Franța, Țările de Jos și Polonia – state care au investit masiv în modernizarea agriculturii.
Dacă trendul actual se menține, România ar putea fi nevoită să crească importurile pentru a acoperi cererea internă, ceea ce va duce inevitabil la creșterea prețurilor.
Pentru fermierii români, miza este clară: sprijinul logistic și investițiile în infrastructura agricolă sunt esențiale pentru redresarea acestui sector-cheie, scriu editorii de la fanatik.ro.
Citește și: ALDI, tot mai aproape să intre pe piața din România. Mutarea, preconizată până în 2026