Primul care şi-a pus semnătura pe Acord a fost preşedintele României, urmat de reprezentanţii partidelor: Victor Ponta (PSD), Alina Gorghiu (PNL), Cătălin Predoiu (PDL), Gabriel Oprea (UNPR), Daniel Constantin (PC), Kelemen Hunor (UDMR) şi Simona Man (PPDD).

„Vă mulţumesc că aţi înţeles este nevoie de un acord pentru armată (…) Le arătăm militarilor români că-i respectăm. Faptul că toţi cei prezenţi s-au angajat să ajungem la un nivel de 2% din PIB alocat Apărării în 2017, nivel minim pentru următorii 10 ani, arată dorinţa României de a avea predictibilitate”, s-a adresat Iohannis liderilor partidelor.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Cîrstoiu, întrebat dacă Ciolacu şi Ciucă i-au cerut să ...

Preşedintele a arătat că Acordul va avea impact pozitiv şi asupra economiei. „Armata, este un furnizor de securitate, dar poate fi şi un furnizor de dezvoltare economică. Implicit, acesta este şi un acord pentru dezvoltarea industriei naţionale de apărare„, a spus Iohannis.

În al treilea rând, Acordul arată că România este decisă să îşi respectă obligaţiile care-i incumbă în calitate de membru NATO. „Am arătat că România este membru responsabil în cadrul NATO. Trebuie să fim conştienţi că suntem datori să ne mărim contribuţiile pentru apărare. România se comportă ca un partener de încredere”, a conchis Iohannis.

Klaus Iohannis a avut, luni, consultări cu partidele politice, la finalul acestora declarând că a obţinut acordul pentru ca alocarea bugetară pentru armată să atingă 2% din PIB în 2017 şi să fie menţinut la acest nivel timp de un deceniu. Preşedintele a explicat nevoia majorării bugetului pentru Apărare în contextul în care „pentru prima dată un stat apelează la forţa pentru a redesena graniţele”, iar „aceste lucruri grave nu pot fi ignorate”.

Citeşte şi CONSULTĂRI la Cotroceni. Iohannis a discutat cu partidele. PACTUL pentru Apărare va fi semnat marţi

Preşedintele României a afirmat că rezolvarea problemelor stringente ale înzestrării armatei sunt generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ce a dus la anexarea provinciei Crimeea de către Rusia.

„Am considerat că este necesar ca prima temă pe care să o supun dezbaterii să fie cea a consensului politic pentru asigurarea unei finanţări corecte a Armatei, respectiv bugetul apărării. Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la încheierea Războiului Rece încoace. Pentru prima dată un stat apelează la forţa pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate”, a declarat Iohannis.