"Sunt câteva gropi de gunoi care au ajuns în situația acesta din cauza lipsei de dialog, dar aceasta se poate rezolva. Nu este ușor, suntem în contratimp. Sper să găsim soluții și să deblocăm situația în care ne aflăm. În prezent, activitatea de colectare este sistată pentru toate cele 101 depozite. Dintre acestea, 65 de depozite municipale, 45 sunt închise, 12 sunt în curs de închidere, pentru un depozit aflat în Mehedinți se așteaptă emiterea autorizației de construcție, pentru șapte se așteaptă fonduri pentru închidere. În acest sens, așteptăm deblocarea fondurilor pentru POIM", a spus Szep.
Potrivit oficialului GNM, în cazul deșeurilor industriale periculoase, din cele 27 de depozite existente, două sunt închise, unul este parțial închis, trei sunt în curs de închidere, pentru cinci au fost inițiate proceduri incipiente în vederea închiderii, iar pentru 16 vor fi inițiate demersurile de închidere.
De asemenea, din totalul depozitelor de deșeuri industriale nepericuloase existente la nivel național, trei sunt închise, iar cinci sunt în curs de închidere.
"Situația nu este foarte ușoară și spun că, în viitorul apropiat, trebuie să ne întâlnim unii cu alții și să dezbatem problemele concrete", a menționat Robert Szep.
Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie, să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CEJ) pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Măsuri similare au fost adoptate deja împotriva altor șase state membre, respectiv Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovenia și Slovacia, iar Curtea Europeană de Justiție a emis hotărâri care condamnă Bulgaria, Cipru și Spania.
CE precizează că, în pofida avertismentelor anterioare, România nu a reușit să ia măsuri pentru cele 68 de gropi de gunoi neconforme, așa cum cere Directiva 1999/31/EC. România era obligată să închidă sau să reabiliteze aceste gropi de gunoi neconforme până la data de 16 iulie 2009.
Anterior, Ministerul Mediului avertiza că România riscă să plătească, începând din acest an, o amendă de 124.000 de euro pe zi pentru faptul că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri neconforme.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014.
De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deșeuri aparținea, în totalitate, autorităților locale, iar sancțiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.
România trebuie să respecte o serie de condiționalități ex-ante față de Comisia Europeană, iar, conform MFE, nouă dintre acestea au un risc crescut de neîndeplinire și vizează achizițiile publice, transporturile, managementul deșeurilor, cercetare și inovare și dezvoltarea digitală.
În ceea ce privește Planul Național pentru Gestionarea Deșeurilor (PNGD), ministerul de resort subliniază că, deși ar fi nevoie în mod normal de minimum doi ani de muncă, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de consultanță pentru scrierea documentului, termenul de realizare fiind la 31 decembrie 2016, în caz de nerespectare a datei limită, România riscând blocarea fondurilor europene pentru mediu, în valoare de sute de milioane de euro.
Condiționalitățile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană și reprezintă măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiționalități, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.
Reprezentanți ai autorităților publice și organizațiilor de profil participă, marți, la conferința națională "Aplicații concrete în contextul noilor prevederi legislative în domeniul mediului".
În cadrul evenimentului au loc dezbateri despre stadiul implementării proiectelor de management integrat al deșeurilor, soluții privind deblocarea proiectelor de investiții, legislația actuală privind devierea de la depozitare și soluții pentru creșterea cantităților de deșeuri depozitate.
Sursa: Agerpres
facebook
twitter
