Acuzat că şi-a construit un bloc din banii de şpagă, Lucian Duţă avea în declaraţia de avere un apartament de la primărie

Lucian Duţă, fost preşedinte al CNAS între 2009 şi 2012 (a demisionat după instalarea Guvernului Ponta), este acuzat de procurorii DNA că pe timpul mandatului său a primit 8,6 milioane de euro şpagă pentru a înlesni atribuirea unor contracte publice către mai multe firme private. 

Cu banii primiţi, Lucian Duţă şi-ar fi plătit bilete de avion şi vacanţe, dar, mai consistent, şi-ar fi cumpărat un teren într-o într-o zonă rezidențială exclusivistă a Bucureştiului, unde ar fi obţinut autorizaţie de construcţie pentru un bloc P+4. Procurorii l-au pus pe Lucian Duţă sub control judiciar şi l-au obligat să depună cauţiune de 4,5 milioane de lei (aprox. 1 milion de euro).

Între averea pe care îl acuză procurorii că a acumulat-o ilegal şi cea declarată de Lucian Duţă este o diferenţă de la cer la pământ. De fapt, diferenţa poate fi socotită de 8,6 milioane de euro. Adică Lucian Duţă nu avea mai nimic.

Potrivit ultimei declaraţii de avere depusă de Lucian Duţă după de a demisionat de la conducerea CNAS în mai 2012, fostul preşedinte al instituţiei avea doar un apartament împreună cu soţia, cumpărat în rate de la primărie. În rest, nimic: nici terenuri, nici case, nici maşină, nici bijuterii sau opere de artă, nici conturi, dar nici datorii. Doar salariul de preşedinte al CNAS (soţia nu declara niciun venit).

Alte articole

Haos în sistemul de sănătate. Analize gratis „în limita fondurilor disponibile”

Prima zi de concediu medical este decontată din buzunarul propriu. Angajații, victimele adevărate ale unei măsuri care nu rezolvă nimic

Lucian Duţă a fost preşedinte CNAS între 2009 şi 2012, când a demisionat după instalarea Guvernului Ponta.

Înainte de CNAS, Lucian Duţă a ocupat funcţia de director general la Societatea Naţională a Sării SA – SALROM, conform CV-ului său consultat de Ştirile TV.

Lucian Duţă a mai fost managerul Spitalul Clinic CF nr. 2 Bucureşti (în 2007), director general la Spitalul Judeţean „Sfinţii Constantin şi Elena”, judeţul Ilfov (în perioada octombrie 2004 – iulie 2006), director general adjunct în Ministerul Sănătăţii – Direcţia Generală Asistenţă Medicală (în 2004), cercetător ştiinţific la Academia Română de Ştiinţe (2002 – 2004) şi asistent cercetare la Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti (între 2001 şi 2003).