Această evanghelie apocrifă descoperită în anii ’70 a fost considerată drept „cel mai probabil autentică”. Recent, în urma comparării pigmenţilor cernelii folosite cu cerneala altor documente din aceeaşi epocă istorică, printre care şi nişte documente mult mai mundane, cum ar fi un atestat de căsătorie egiptean sau contracte de proprietate, s-a ajuns la concluzia că textul apocrif este autentic, scrie Agerpres.

Evanghelia după Iuda este un text scris în limba coptă în care Iuda este considerat principalul apostol al lui Iisus, un apostol fără de care nu s-ar fi putut înfăptui misiunea lui Iisus pe Pământ, imagine cu totul diferită de cea a trădătorului care şi-a vândut sufletul pentru 30 de arginţi din evangheliile recunoscute de bisericile creştine. Conform acestei evanghelii, Iuda îl dă pe Iisus pe mâna autorităţilor la solicitarea expresă a acestuia, în cadrul unui plan menit să-i elibereze spiritul din corp.

Alte Articole

Este vestea momentului despre marele maestru: Medicii au explicat ...

Lenovo interzis în Germania. Decizia de ultimă oră a tribunalului

A fost descoperită ”super-Terra”, o exoplanetă telurică ...

În cadrul unei analize a documentului apocrif coordonată de National Geographic Society, o echipă de cercetători coordonată de Joseph Barabe, de la McCrone Associates din Illinois, a analizat cerneala cu care a fost scrisă această evanghelie. Unele substanţe chimice din cerneală au părut să nu corespundă până în momentul în care Barabe şi colegii săi au putut analiza comparativ o serie de documente egiptene din secolul III d.Hr., păstrate la Muzeul Luvru, documente ce datează din aceaşi perioadă cu această evanghelie apocrifă.

„Ceea ce am aflat din analiza unor studii realizate de cercetători francezi asupra documentelor din acea perioadă este că tehnologia de obţinere a cernelii trecea printr-o perioadă de tranziţie”, a declarat Barabe pentru LiveScience, iar în aceste condiţii, ciudăţenia amestecului chimic ce compune cerneala cu care a fost scrisă Evanghelia după Iuda a devenit explicabilă.

Echipa coordonată de Joseph Barabe are experienţă în acest domeniu, reuşind să identifice drept un fals o evanghelie denumită „Archaic Mark”, despre care se spune că este un manuscris din secolul XIV şi care s-a dovedit a fi un fals modern.

Joseph Barabe a organizat o echipă formată din oameni de ştiinţă cu o varietate de specializări, care au supus această evanghelie unor seturi intensive de analize atât prin microscopie cât şi spectroscopie.

Primele concluzii ofereau puţine speranţe că textul ar fi fost autentic din secolul III d.Hr. Documentul a fost scris cu două cerneluri, una neagră şi una maro, amestecate. Cerneala neagră se numea „negru de lampă” şi corespundea scrierilor egiptene din Antichitate şi până în secolul III d.Hr. Cerneala maro rămânea însă un mister. Era o cerneală bogată în fier, folosind pigmenţi din fiere, dar nu conţinea sulf, substanţă întâlnită de obicei în cernelurile de acest fel.

Alte indicii susţineau însă autenticitatea documentului. Cel mai greu de infirmat era faptul că cerneala nu era adunată în pliurile papirusului, ceea ce sugera faptul că documentul a fost scris înainte de a apărea pliurile, ca semn de îmbătrânire. Dacă cineva ar fi încercat să scrie pe un papirus pe un papirus pliat în prealabil, în fel şi chip, pentru a părea vechi, cerneala s-ar fi adunat în aceste pliuri – un semn sigur că este vorba de o contrafacere. În schimb, Evanghelia după Iuda a fost scrisă pe un papirus nou, neted, care apoi a îmbătrânit natural.

Pentru a elucida misterul cernelii maro, Barabe a căutat şi alte studii despre cernelurile folosite în Egipt. Studiul asupra certificatelor de căsătorie egiptene şi al documentelor de proprietate s-a dovedit salvator pentru a susţine autenticitatea evangheliei apocrife.

Astfel, contractele din Egipt, la mijlocul secolului III d.Hr., erau într-adevăr scrise în cerneală „negru de lampă”, în stilul egiptean tradiţional, dar erau înregistrate oficial în stilul tradiţional grecesc, folosind cerneală maro bogată în fier. Existenţa ambelor tipuri de cerneală pe documente din aceeaşi perioadă de timp explica misterul celor două tipuri de cerneală cu care a fost scrisă evanghelia apocrifă. Mai mult decât atât, cernelurile pe bază de metal din acea perioadă conţineau foarte puţin sulf, la fel ca şi cerneala cu care a fost scris documentul apocrif.

Această descoperire i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să confirme faptul că Evanghelia după Iuda a fost scrisă probabil în perioada anului 280 d.Hr. Ei au precizat că această descoperire nu reprezintă dovada clară a faptului că documentul este autentic ci mai degrabă că nu există niciun fel de elemente care să indice că ar fi vorba de un fals.

După ce a fost analizat de cercetători, Evanghelia după Iuda a fost returnată Muzeului Coptic din Cairo.