Adrian Câciu, fost ministru al Proiectelor Europene, dinamitează speranțele românilor: ”România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Din iunie 2025 România nu a tras niciun cent din PNRR”

Adrian Câciu atrage atenția asupra faptului că, în prezent, orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, „bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă”. Asta se întâmplă, potrivit lui Câciu, din pricina faptului că, ”din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană”.

”România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are 0 euro în conturi. Iar asta este grav! Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naționali, bani pentru care se împrumută de pe piață cu 7% dobândă. Asta pentru ca, din iunie 2025 până acum, România nu a tras nici un eurocent din PNRR de la Comisia Europeană. Deși are de primit 3,1 miliarde euro.

România a primit 10,5 miliarde de euro(prefinantari, cerere plată 1, cerere plata 2, repower, cerere plata 3-parțial). La acest moment România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR. 

Citeste si Austeritatea nu iartă pe nimeni! Câți bani pierd pensionarii în 2026: Calcul complet raportat la inflație. Ce spune BNR

Alte articole

România a intrat în recesiune tehnică. Adrian Câciu (PSD): Bolojan a băgat România în gard! Este cel mai slab premier din istorie

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu dă de pământ cu Ilie Bolojan și sfătuitorii lui, pentru inflația și șomajul ajunse la cote ”foarte ridicate”. ”Țara va intra în criză daca mai continuați cu tâmpenii”. MESAJ tranșant și pentru afaceriștii ”gen Șucu și Ostahie”

În acelasi timp, România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeana (840 milioane euro din Cererea de Plata 3 si 2,3 miliarde euro din Cererea de plata 4). Problema este ca nu încasează acesti bani.

Cu privire la cei 840 milioane de euro termenul de validare era 28 de noiembrie, iar termenul de încasare ar fi trebuit sa fie 28 ianuarie. Au trecut ambele. Cu privire la cei 2,3 miliarde euro, aferenți cererii de plata 4, ieri a expirat termenul validarii de către Comisie.

Personal, am dubii ca CP4 va fi validata mai devreme de mai 2026. Ceea ce este si mai grav! Cele de mai sus rezulta din execuțiile bugetare. 

De ce nu se prezintă public și asumat situația si auzim doar de laude privind „explozia absorbției pe PNRR”? Care „explozie”? Cea făcută pe banii pe care deja îi avea România în conturi? Ministrul Fondurilor alege să facă declarații politice în loc să își asume și să explice:

-de ce a pierdut 7 miliarde euro din PNRR?

-de ce nu a încasat cei 840 milioane euro din CP3?

– ce se întâmplă cu cei 2,3 mld euro din CP4?

Și cum crede el că vom incasa cei 10,5 miliarde euro ramasi din PNRR până în august!”, a scris Câciu pe rețelele sociale.

Câciu avertizează că neîncasarea celor 3,1 miliarde de euro creează un „gol de casă” care poate afecta inclusiv deficitul bugetar, rezervele valutare și cursul de schimb. El solicită autorităților să prezinte un plan clar de acțiune pentru atragerea fondurilor rămase din PNRR.

„Eu pot sa înteleg că, actualul ministru al fondurilor este în guvern doar datorita lui Bolojan și dacă pică Bolojan pleaca și el din viata politica mare, dar aici vorbim de riscurile generate de:

a. Faptul ca România nu mai are bani PNRR în conturi(foloseste bani naționali, costuri mari dar și, dacă s-ar face corect înregistrarea pe executie bugetară, deficit temporar mai mare).

b. Faptul ca România nu a încasat 3,1 miliarde euro din PNRR fapt ce produce un „gol  de casă” cu riscuri care se translatează inclusiv în rezerve și curs valutar.

Care este planul de actiune?

Că marketing știu toti.

Banii, unde sunt banii?”, se întreabă Câciu pe Facebook.

La sfârșitul lunii ianuarie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că, în ceea ce priveşte fondurile europene pe care bugetul de stat pentru 2026 an se va baza, ar fi vorba despre 20 de miliarde de euro din PNRR, fonduri de coeziune, fonduri prin programul SAFE pentru consolidarea puterii militare sau de bani destinaţi agriculturii.

Citeste si Emisiunea Fidelis din februarie 2026, cea mai slabă din ultimii patru ani. A fost investit doar un miliard de lei

„Ambiţia în anul 2026 este să ajungem la o sumă care per total este de 20 de miliarde de euro, din care agricultura şi cu SAFE-ul vor avea vreo 5 şi restul, 15, sunt PNRR – 10 (miliarde de euro – n.r.), coeziune – 5”, a explicat ministrul, care a adăugat că mare parte din aceşti bani sunt granturi.