Adrian Năstase, scandal legat de mai multe tablouri false pe care le-ar fi expus la MNAR: „Retrag din expoziţie toate lucrările”

Năstase a acuzat că printre cei care au contestat veridicitatea tablourilor se numără „progeniturile unor foști trădători”, despre care a insinuat că au legătură cu colecțiile de artă regale dispărute, dar a vorbit și despre „personaje din arhivele CNSAS”, fără să dea însă niciun nume.

„Se spune că Deng  Xiaoping a avut o anumită strategie în legătură cu evenimentele din Piața Tiananmen . Aceea de a aștepta pentru a-i afla pe cei care îi erau împotrivă . Am decis, initial, să procedez la fel in legătură cu atacurile la adresa lucrărilor Brauner, din colectia mea, incluse în expoziția de la MNAR. Am așteptat, cum era normal, ca direcția muzeului – cea care mi-a solicitat lucrările și care le-a selectat pentru a le expune – sa se pronunțe. Au fost patru zile de linșaj mediatic in care am reusit sa fac celebrul test al aviatorilor “friend or foe”.

Interesant este că acum au apărut in peisaj și progeniturile unor foști trădători, „experți” ai colectiilor de arta regale disparute din Romania sau au fost reactivate personaje din arhivele CNSAS. Joi, Muzeul Național de Artă al României a dat un comunicat lămuritor în legătură cu lucrările depuse de mine și expertizele pe care s-au bazat”, a scris Adrian Năstase, într-un articol pe blogul său, intitulat „Forma mea de protest”.

Criticul de artă Pavel Şuşară a acuzat conducerea Muzeului Naţional de Artă de „grave erori instituţionale muzeografice şi curatoriale”, prin prezentarea de „falsuri” în expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult”, care i-ar aparține și fostului premier Adrian Năstase. Şuşară a solicitat și intervenţia Ministerului Culturii pentru „clarificarea şi eliminarea” problemei.

Alte articole

Adrian Năstase, despre eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru președinție: „Poate că ne-am ferit de o direcție în care ajungeam într-o fundătură”

Crin Antonescu regretă! ”Posibil ca Adrian Năstase să fi fost o variantă mai bună”

„În expoziţia dedicată lui Victor Brauner (‘Victor Brauner. Între oniric şi ocult’), deschisă din 1 decembrie 2023, ora 10,00 şi până în 30 aprilie 2024, la parterul Galeriei Naţionale a Muzeului Naţional de Artă al României, a fost introdus un număr de lucrări în mod evident inautentice, adică falsuri Victor Brauner, dar şi altele cel puţin dubioase vă rugăm să dispuneţi constituirea unei comisii de experţi, cu participarea unui expert internaţional în opera lui Victor Brauner, pentru clarificarea acestui fapt inadmisibil, dar şi pentru scoaterea publicului din confuzie”, se precizează în scrisoarea transmisă Ministerului Culturii

Adrian Năstase: „Am crezut, cu naivitate, că mă bucur de un anumit respect în lumea artei”

Adrian Năstase a mai susținut, în articolul său, că a „crezut cu naivitate” că este respectat în lumea artei, datorită contribuțiilor sale ca premier în acest domeniu.

„Am crezut, cu naivitate, că mă bucur de un anumit respect în lumea artei ținand seama de contribuțiile mele ca premier în acest domeniu – muzee și colecții, biblioteci, sute de obiective restaurate (menționez doar Muzeul Național de artă contemporană sau Muzeul hărților și multe altele), indemnizațiile de merit pentru 700 de oameni de cultură , proiectul Orașului artiștilor (care, din păcate, nu a fost dus până la capăt de guvernarile ulterioare). Recunosc, am fost afectat de modul în care oameni pe care i-am pretuit au încercat să mă folosească drept “collateral damage” intr-o bătălie de reglare de conturi. M-aș fi așteptat deci la o semnalare personală, de bună credință, in măsura în care unele lucrari vizate fuseseră expuse și în urmă cu 20 de ani”, a arătat fostul premier.

Năstase a venit totodată cu mai multe explicații cu privire la autenticitatea lucrărilor, pentru care susține că are mai multe expertize. „Mi se pare greu de acceptat si respingerea cu atîta violență a unei autentificări realizate de către un expert cunoscut din Franța”, a adăugat fostul premier.

Adrian Năstase pare deranjat și de faptul că alte lucrări precum cele ale pictorilor români Gheorghe Petrașcu și Nicolae Tonitza, „ce nu au cote ridicate în străinătate”, sunt expuse, astfel că a decis să-și retragă lucrările și speră ca fii săi le vor valorifica cândva, „posibil în străinătate”.

Citeşte şi: Emil Constantinescu, apariţia rară în public. Cum mai arată fostul preşedinte al României