Cele două partide au cerut retragerea proiectului, avertizând că noile competențe ar putea transforma AEP într-un instrument de control politic, având în vedere modul de desemnare a conducerii instituției. Adrian Țuțuianu a susținut că modificările urmăresc simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea supravegherii partidelor, iar deciziile autorității ar urma să fie supuse controlului instanțelor judecătorești.
Președintele instituției a respins argumentul potrivit căruia AEP nu ar avea competența de a elabora propuneri legislative referitoare la partidele politice.
„Legat de legea partidelor politice, prima critică, potrivit căreia AEP nu ar fi îndrituită să promoveze un asemenea proiect, este falsă, pentru că AEP are atribuția de a promova proiecte de lege pe care le trimite Guvernului, în vederea însușirii lor și promovării ca inițiative legislative, în tot ceea ce ține de sistemul electoral. Or, partidele politice sunt parte a sistemului electoral”, a declarat Adrian Țuțuianu la Digi24.
Oficialul a precizat că proiectul a fost elaborat după studierea legislației din alte state europene, menționând Irlanda, Țările de Jos și Malta drept exemple de țări în care autoritățile electorale au atribuții privind înregistrarea partidelor.
Potrivit propunerii, cererile ar urma să fie examinate de completuri alcătuite din cinci specialiști ai AEP, desemnați aleatoriu. Termenul de soluționare ar fi de maximum 30 de zile.
Deciziile instituției ar putea fi contestate în cinci zile, iar Curtea de Apel București ar trebui să soluționeze contestațiile în cel mult 15 zile.
„Practic, activitatea administrativ-jurisdicțională a Autorității Electorale Permanente se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București”, a precizat acesta.
Numărul minim de membri fondatori ar urma să crească la 100
O altă modificare propusă de AEP privește condițiile de constituire a partidelor. În prezent, o formațiune poate fi înființată de trei persoane, însă proiectul prevede majorarea pragului la 100 de membri fondatori.
Țuțuianu consideră că regulile actuale au favorizat apariția unui număr mare de partide care nu desfășoară activități politice semnificative.
„Astăzi avem o puzderie de partide. Sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu funcționează decât 15-20 de partide”, a declarat președintele AEP.
Oficialul a amintit că, înainte de modificarea legislației în 2015, constituirea unui partid presupunea existența a 25.000 de membri, distribuiți în mai multe județe. Curtea Constituțională a considerat această condiție excesivă.
Președintele AEP apreciază că pragul de 100 de fondatori ar reprezenta o variantă intermediară, deși admite că partidele locale ar putea avea nevoie de reguli distincte.
El a invocat și dificultățile de monitorizare a formațiunilor care nu participă la alegeri, nu își actualizează documentele sau nu respectă obligațiile contabile. Potrivit acestuia, șapte partide au fost radiate din registru în cursul acestui an.
Ce răspunde AEP acuzațiilor de control politic
PNL și USR au exprimat îngrijorări inclusiv în privința posibilității ca noile atribuții să fie folosite pentru blocarea înregistrării unor alianțe electorale.
Țuțuianu susține însă că procedurile propuse ar putea reduce întârzierile existente în sistemul judiciar.
„Am să vă dau un exemplu ca să vedeți că lucrurile nu se blochează la AEP, se blochează astăzi în instanțe”, a spus acesta, invocând un litigiu referitor la congresul PNL, care, potrivit afirmațiilor sale, nu fusese soluționat până în noiembrie.
Președintele autorității a afirmat că specialiștii desemnați să analizeze cererile de înregistrare nu vor putea fi membri ai unor partide politice.
El a respins și suspiciunile potrivit cărora trecutul său politic în PSD ar afecta imparțialitatea instituției, amintind că numirea sa la conducerea AEP a primit inclusiv voturile unor parlamentari PNL și USR.
„Indiferent ce face Țuțuianu sau altcineva din cadrul AEP, indiferent cum se numește președintele, controlul judiciar este soluția optimă”, a declarat oficialul.
AEP invocă necesitatea unui control mai eficient al finanțării partidelor
Adrian Țuțuianu a explicat că reforma urmărește și reunirea atribuțiilor de înregistrare a partidelor cu cele de supraveghere a finanțării acestora.
În prezent, Tribunalul București gestionează înregistrarea formațiunilor politice, în timp ce AEP verifică finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.
Potrivit președintelui instituției, transferul competențelor ar permite urmărirea activității unei formațiuni pe întreaga durată a existenței sale.
„Practic, pornind de la înființarea unui partid până la dizolvarea unui partid, urmărim trasabilitatea acestuia și, în felul acesta, avem și mai bune posibilități de control al finanțării activității”, a explicat Țuțuianu.