„Am făcut în aceste 12 — 15 zile de la preluarea mandatului o analiză a situației execuției bugetare pe primele cinci luni ale anului și o previziune pentru următoarele luni și vă asigur că intenția mea și a Guvernului pe care îl reprezint aici este ca cei 2% să fie cheltuiți efectiv pentru nevoile Armatei, cu precizarea că o parte din bani sunt destinați înzestrării și o parte din bani sunt destinați altor cheltuieli, cum ar fi salariile personalului militar, pensiile militare, bunurile și serviciile care sunt necesare Armatei. O componentă principală a cheltuielilor va fi legată de sistemele de înzestrare, cu privire la care purtăm discuții cu Departamentul de Stat, apoi cu Congresul SUA, și sperăm să avem un răspuns în timpul cel mai scurt, estimăm noi septembrie cel mai târziu, în așa fel încât să parcurgem procedurile parlamentare necesare și să putem să facem și plăți în contul tehnicii de luptă achiziționate”, a precizat ministrul, într-o declarație de presă susținută la sediul MApN.

El a adăugat că ministerul este interesat să identifice procedurile adecvate, astfel încât procesul de achiziție să se desfășoare într-un termen cât mai scurt.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Sondaj CURS: Piedone, preferat de români la Primăria Capitalei, ...

Marcel Ciolacu, în vizită de lucru în Qatar. România vrea ...

„Precizez că nu ne-am propus să plătim integral prețul pentru un sistem sau altul, ci să plătim prin alocări multianuale, deci anul acesta vom face o plată de avansuri pe anumite componente. De asemenea, vreau să vă precizez că am dispus măsurile necesare pentru a identifica procedurile cele mai adecvate, ca procesul de achiziție să se desfășoare într-un termen cât mai scurt. Dacă vorbim de achiziții competitive, cunoașteți foarte bine că procedurile legale ne creează anumite dificultăți”, a spus Țuțuianu, conform Agerpres.

Ministrul a reamintit că, în luna mai, Parlamentul României a aprobat opt programe de înzestrare a Armatei (corveta multifuncțională, sistemul de instalații mobile de lansare rachete antinavă, modernizarea mașinii de luptă MLI 84M, transportorul blindat pentru trupe 8X8 și 4X4, sisteme C4 cu capabilități de integrare ISTAR, sisteme de rachete sol — aer cu bătaie mare, sistemul integrat de arme SHORAD — etapa I, sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare). El a adăugat că cerințele operaționale pentru fiecare dintre aceste programe au fost fundamentate de specialiștii din minister.

„Ne interesează să realizăm un sistem de apărare aeriană coordonat, sigur, integrat și mobil. Vreau să cunoașteți că suntem în următoarea situație: Agenția de Cooperare pentru Apărare și Securitate a transmis un acord al Departamentului de stat — suntem deci într-o situație intermediară — urmează să avem o aprobare a Congresului și, apoi, la nivel de experți, să aibă loc discuții cu privire la acest subiect. De aceea eu cred că este prematur să spunem alte lucruri, atât timp cât nu au fost parcurși acești pași. Evident, după ce vom parcurge acești pași și vom finaliza negocierile, vom găsi și soluția de promovare a unui asemenea proiect. Probabil că va fi cea pe care o cunoașteți, aceea de promovare a unei legi speciale care să primească votul Parlamentului”, a mai declarat el.

Ministrul a menționat că retragerea de pe ordinea de zi a ultimei ședințe a CSAT a Planului de înzestrare a Armatei a avut loc la cererea sa.

„Angajamentul de 2% este unul luat pentru zece ani, deci 2017 — 2026. În al doilea rând, vreau să precizez că retragerea documentului de pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare, la ultima ședință, a fost făcută la solicitarea mea, aprobată de domnul președinte Iohannis, pentru a pune de acord planul de înzestrare aprobat cu alocarea financiară, convenită la nivel politic, pentru perioada 2017 — 2026. Evident că eram la numai două zile de la preluarea mandatului și nu am avut timpul necesar să refacem acest document. Îl vom supune aprobării CSAT la prima ședință”, a precizat el.