Adriean Videanu, cu diploma în faţa judecătorilor: „MAESTRU în arta PIETREI”

Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, a cerut, luni, în instanţă să fie lăsat să plece din ţară pentru a participa la un târg de marmură, informează România TV. Videanu le-a spus judecătorilor că trebuie să încheie contracte şi a prezentat o diplomă care atestă faptul că el este "înalt maestru în arta pietrei". UPDATE: Instanţa a decis, în cursul după-amiezii, să-i permită fostului primar al Capitalei să părăsească ţara.

15 iun. 2015, 08:50
Adriean Videanu, cu diploma în faţa judecătorilor: „MAESTRU în arta PIETREI”

Adriean Videanu s-a aflat, luni, la ICCJ, unde s-a judecat cererea sa de a pleca din ţară. Potrivit România TV, Videanu a solicitat să fie lăsat să meargă la un târg de marmură, el explicându-le judecătorilor că, după ce a fost pus sub control judiciar, afacerea sa a înregistrat pierderi uriaşe.

Adriean Videanu a depus în instanţă chiar şi o diplomă care îi atestă distincţia de „maestru în arta pietrei”.

CITEŞTE ŞI Alina Bica, Dorin Cocoş şi Adriean Videanu, în faţa instanţei

Întrebat, la plecarea de la ICCJ, despre această distincţie, Adriean Videanu a refuzat să facă orice comentariu. 

Adriean Videanu a cerut încuviinţarea instanţei pentru a merge la Târgul de la Carrara, în perioada 17-22 iunie, pentru a purta negocieri cu cumpărători de marmură, el fiind singurul exportator din România. 

Avocatul lui Videanu a explicat că fostul ministru a mai vrut să se deplaseze in Arabia Saudită, dar nu s-a putut si a pierdut contractul.

Pe de altă parte, Videanu a cerut înlăturarea controlului judiciar deoarece nu ar mai fi motive care să susţină o astfel de măsură.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie, Adriean Videanu fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, el stând în arest preventiv în perioada 31 ianuarie — 6 februarie.

Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte) iar Ionuț Florentin Mihăilescu este acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit DNA, la data de 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea, pe care Alina Bica a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, evaluat la 377.000.000 lei, beneficiar fiind Gheorghe Stelian.

CITEŞTE ŞI Adriean Videanu, DESPĂGUBIRI de zeci de mii de euro din partea statului român

În scopul ascunderii provenienței terenului din Snagov și mascării mitei, Ionuț Mihăilescu și Alin Cocoș au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica și Ionuț Mihăilescu a fost realizată în intervalul de timp 2013 — 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare — cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, Dorin Cocoș a pretins și primit de la beneficiarul drepturilor litigioase, Gheorghe Stelian (denunțător în dosar), suma de 10 milioane euro.

Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la compania SC Titan Mar SA.

În dosarul Romgaz, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Ulterior, la 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării inculpatului Videanu și a ridicat sechestrul asigurător.

Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală.

DNA mai susține că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București.

Alina Bica le-a cerut subordonaților săi de la DIICOT să ceară în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, arată procurorii.

Săptămâna trecută, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, în dosarul cunoscut sub numele de „Bica 1”. Decizia nu este definitivă.


loading...