Afaceriștii români, contracronometru pentru obținerea de fonduri europene. Care sunt noile criterii de eligibilitate și care este calendarul proiectelor | EXCLUSIV

Numărul proiectelor cu finanțare europeană pentru antreprenorii din România va scădea considerabil în anii următori, potrivit unui ghid oficial publicat pe site-ul Ministerului pentru Fonduri Europene.

De asemenea, întreprinzătorii trebuie să cunoască noile criterii de acordare a finanțărilor. Din ce în ce mai greu vor putea fi obținuți bani pentru companii din zona de comerț – magazine online, servicii – săli de fitness, HORECA – pensiuni.

Pentru programele naționale, cele mai multe apeluri sunt rezervate pentru anul 2023, iar pentru 2025 și 2026, numărul lor se apropie de zero.

Alte articole

Marcel Boloş, cea mai rea veste pentru români, este vorba de sume uriaşe: „Riscul de pierdere a banilor există”

România a depăşit pragul istoric de 100 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, primite de la UE, la 18 ani de la aderare

De asemenea, și numărul programelor regionale scade puternic.

Câți bani primește România de la UE, pentru susținerea afacerilor din România

Ministerul Investițiilor a oferit mai multe informații pe marginea acestui subiect, pentru site-ul RomâniaTV.net.

„În perioada de programare 2021-2027, pentru politica de coeziune sunt disponibile finanțări în valoare totală de 46,448 mld. Euro, din care 30,986 mld. Euro reprezintă contribuția UE pentru cele 16 programe aprobate (8 programe naționale și 8 programe regionale).

Astfel, având în vedere alocările pe care autoritățile de management trebuie să le contracteze în cadrul programelor pe care le gestionează, precum și perioada de implementare sau specificul anumitor contracte (de ex. contracte de lucrări) este necesară lansarea în anul 2023 a apelurilor pentru unui procent cât mai mare din alocarea disponibilă.

De asemenea, la elaborarea calendarului de lansări s-a avut în vedere și perioada de timp necesară desfășurării etapelor de evaluare, selecție și contractare, astfel încât să existe suficient timp pentru implementarea în bune condiții a proiectelor și pentru aplicarea prevederilor referitoare la achizițiile publice, a cerințelor de eligibilitate și pentru realizarea indicatorilor de realizare și de rezultat asumați la nivel de program.

Totodată, potrivit regulamentelor europene aplicabile acestui cadru financiar, Comisia dezangajează orice parte din suma aferentă unui program, care nu a fost utilizată pentru prefinanțare și pentru plăți intermediare până la data de 31 decembrie a celui de-al treilea exercițiu financiar care urmează anului angajamentului bugetar, respectiv al doilea exercițiu pentru alocarea ultimului an în cadrul programului sau pentru care nu a fost transmisă nicio cerere de plată.

Pentru perioada de programare 2021-2027, primul an în care se aplică aceste prevederi este anul 2025 și în consecință, autoritățile naționale se concentrează pe lansarea perioadei de programare 2021-2027, astfel încât să se permită demararea cât mai rapidă a implementării proiectelor”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru RomâniaTV.net.

În prezent, stadiul proiectelor se prezintă astfel:

„Până în prezent, au fost lansate în consultare publică ghiduri aferente a 99 apeluri de proiecte, în valoare totală de aprox. 8,3 miliarde euro, din care aprox. 5,2 miliarde euro reprezintă contribuția UE.

Acestea sunt în conformitate cu obiectivele, prioritățile și bugetele stabilite prin programele negociate și aprobate de către Comisia Europeană”, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru RomâniaTV.net.

Ce afaceri intră pe linie moartă în privința finanțării europene

Florin Anghel, consultant în fonduri europene, de la Morado Consulting, avertizează că finanțările pentru proiectele europene vin destul de greu.

„Sunt mai multe lansări – apeluri la începutul perioadei. Nu e o decizie rea din punctul meu de vedere. Asta ca să nu fie mai multe lansări pe aceeași linie, pe parcursul unei perioade, ci o lansare mare, la început, cu tot bugetul. 

De exemplu, apelurile pentru microîntreprinderi. În loc să avem 3-4 apeluri pentru cei 5 ani care au mai rămas, pentru sprijinirea investițiilor, vom avea unul singur, cu tot bugetul, până la epuizare. Se va întâmpla destul de repede și probabil că e o metodă de accelerare a absorbției fondurilor. 

Accesarea fondurilor implică întotdeauna întârzieri. Ce e promis că se lansează în 2023, am mari dubii că va fi lansat la termen sau dacă măcar vor publica ghidurile, în forma finală”, a comentat specialistul, pentru RomâniaTV.net.

Finanțările europene vizează în mod prioritar zona de producție.

„Spre deosebire de anii precedenți, nu vom mai vedea niște finanțări mari în zona HORECA, pentru pensiuni, de exemplu. S-a dovedit că nu au fost neapărat un succes, deși au fost făcute foarte multe pensiuni din fonduri. Destul de puține și-au păstrat destinația”, a mai comentat consultantul.

Românii care intenționează să atragă susținere pentru magazine online nu o mai pot face prin intermediul fondurilor europene, ci mai degrabă prin Start-Up Nation, program finanțat din bugetul național, care ar putea fi relansat în 2024.

„Comerțul e un sector separat – nu mai este cazul (n.r. – de finanțare). Comerțul s-a bucurat de susținere. Comerțul nu e o activitate care să fie susținută și nu presupune investiție foarte mare. Investiții mai mari sunt în zona de producție industrială, cu perioade mari de amortizare”, a mai declarat consultantul.

„După 2030 este de așteptat ca UE să considere că fostele state comuniste au primit suficient ajutor pentru a se maturiza economic”

În opinia lui Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR, lucrurile sunt clare: robinetul cu bani de la UE începe să se închidă pentru afacerile din România.

„Nu trebuie să uităm că banii pentru investiții alocați din fonduri europene au ca principal scop recuperarea decalajelor în raport cu economia UE și că după ce sunt finalizate aceste investiții, ele trebuie să aducă în special plusvaloare economiei Uniunii, în ansamblu. După 2030 este de așteptat ca UE să considere că fostele state comuniste au primit suficient ajutor pentru a se maturiza economic și din acel moment au datoria să contribuie la rândul lor net la bunul mers al economiei Uniunii.

Putem să comparăm acest parcurs cu viața unei persoane. În primii ani de viață, părinții îi oferă copilului tot ce are nevoie, fără să îi ceară mai nimic în schimb. La adolescență, părinții continuă să-și ajute copiii, dar pune niște condiții și se așteaptă ca și copilul să contribuie la bunul mers al familiei, după posibilități. Însă, când persoana ajunge la maturitate, nu mai trebuie să aștepte ajutor din partea părinților, ci să ofere ea ajutor acestora, fără să mai ceară ceva în schimb”, a mai comentat Șerbănescu, pentru RomâniaTV.net.