AFP: Dilema medicilor români care lucrează în Marea Britanie – întoarcerea acasă sau rămânerea în Regat

„Cred că aş fi mai util în România”, spune Horaţiu Ioani (37 de ani), după opt ani de practică spitalicească în Anglia şi care nu a mai aşteptat eventuala ieşire a Regatului Unit din Uniunea Europeană pentru a se pregăti de plecare.

În ţara care îl primise, acest neochirurg pasionat avea „impresia că se plafonează, că trebuie să facă tot timpul acelaşi lucru”, se confesează el agenţiei franceze de presă.

După doi ani de la revenirea în România, el efectuează intervenţii delicate la spitalul Colentina din Bucureşti şi afirmă că printre tinerii săi colegi, „discuţiile despre o plecare din ţară sunt mai puţin frecvente decât înainte”.

Ar trebui mai mult pentru a inversa tendinţa după un deceniu de hemoragie demografică a personalului din sistemul de sănătate românesc, dar Cătălina Bamford, studentă la Medicină în Bucureşti, constată de asemenea: „Mulţi oameni din generaţia mea au decis să revină în România”, întrevăzând semne de ameliorare în cariera medicală.

Alte articole

Povestea unui tâmplar care a câștigat 3,6 milioane de lire sterline la loto: „Ceva mi-a spus să cumpăr un bilet”

Produse gratuite pentru pensionari. Ce trebuie să facă pentru a primi electrocasnice GRATIS, care sunt criteriile de eligibilitate

De la intrarea României în UE în 2007, peste 14.000 de practicieni au părăsit ţara pentru a se instala în vestul Europei, atraşi de salarii mai mari, condiţii de viaţă şi de exercitare a actului medical mai bune.

Împreună cu Franţa, Marea Britanie este una dintre ţările cele mai căutate: circa 4.500 de cadre medicale române îşi exercită acolo profesia, potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean.

Dintr-o dată, fosta ţară comunistă, cu infrastructuri spitaliceşti învechite, a trebuit să se descurce cu una dintre cele mai slabe densităţi medicale din UE, aproape 58.000 de cadre medicale la 19 milioane de locuitori.

Mai gravă este „repartiţia inechitabilă” care ridică probleme: dacă aproape 35.000 de medici lucrează în Bucureşti şi în alte şase mari oraşe, zone întregi ale ţării sunt aproape private de accesul la îngrijiri medicale, afirmă Borcean.

„Principala noastră problemă este penuria de medici”, confirmă pentru AFP directoarea spitalului din Slobozia Mariana Iancu. Această instituţie are 138 de medici şi ar avea nevoie de încă 40, fără a-i mai pune la socoteală pe cei 20 care s-au pensionat oficial, dar continuă să-şi exercite meseria.

Recent totuşi mai mulţi tineri au cerut să fie încadraţi, îşi exprimă ea satisfacţia.

Dacă în 2016, 80% dintre studenţi în medicină şi internişti afirmau că vor să părăsească România după studii, exodul s-a redus de atunci, apreciază Borcean.

Infirmieră la Londra de zece ani, Adriana Silişteanu nu este pregătită totuşi să facă pasul spre ţară. Ea se teme ca Brexitul să nu suscite un anume „rasism” pe care l-a resimţit deja în cursul referendumului din 2016 cu privire la ieşirea din UE.

Ar fi vorba totuşi de un epifenomen, consideră ea, pentru că în Anglia, „cadrele medicale sunt apreciate şi văzute ca oameni gata să se sacrifice pentru binele altora”. În România, tinerii practicieni „nu au nici măcar dreptul la o opinie”, spune ea.

Şi acesta nu este singurul obstacol în calea reîntoarcerii sale în ţară. „Nu am acceptat niciodată şpăgile pe care mi le ofereau bolnavii, or dacă mă întorc va trebui să mă aliniez comportamentului altora” şi să închid ochii la corupţia care cangrenează în continuare sistemul, subliniază Adriana Silişteanu.

„Brexitul nu mă va afecta”, asigură la rândul său Andrada Golumbeanu, psihiatră la Bradford, în nordul Angliei.

Ea este convinsă că autorităţile britanice, confruntate deja cu o gravă penurie de medici în sistemul de sănătate public, unde peste 100.000 de posturi sunt vacante, vor face ceea ce trebuie pentru a-i păstra pe practicienii străini în Regatul Unit în cazul separării de UE.

Motivaţiile medicilor români care pleacă în străinătate sunt multiple, afirmă preşedintele Colegiului Medicilor. Dacă există cauze necuantificabile, precum „respectul societăţii faţă de profesie”, remunerarea continuă să se bucure de un rol important.

Conştient de aşteptările personalului din sănătate, guvernul social-democrat român a dublat la începutul anului 2018 salariile în sectorul public de sănătate.

O infirmieră încasează acum circa 1.200 de euro pe lună, în timp ce un specialist poate câştiga până la 4.000 de euro, în una dintre cele mai sărace ţări din UE, unde salariul mediu net este de 600 de euro.

„Dar dacă speranţele lor nu vor fi împlinite, ei vor pleca cu siguranţă din nou”, avertizează studenta în medicină Cătălina Bamford.