Dezvăluire-șocantă din interiorul Direcției de Protecție a Copilului (DGASPC) Iași: 192 de fete, cu vârste între 13 și 17 ani, au rămas gravide în 2015, potrivit 7est.ro. Dintre acestea, o mică parte, circa 40, au bătut la ușa instituției după ce-au rămas însărcinate, fiind alungate de-acasă. Patru copile au luat decizia de a-și da copiii în grija statului, practic orfanii produc o nouă generație de orfani.

Conducerea DGASPC privește cu resemnare fenomenul: „Sunt instabile emoțional, fug, chiulesc, ne trezim cu ele gravide”. Cauzele sunt multiple: lipsa de afecțiune, lipsa de atenție din partea supraveghetorilor, lipsa orelor de educație sexuală. Unele adolescente capătă comportament deviant și ajung să se prostitueze. Deși au un program bine stabilit, fetele pot lipsi cu mare ușurință din centru, fie chiulind de la ore, fie cu bilet de voie sau pur şi simplu fugind din instituţie. Mai mult, acestea pot lipsi weekend-urile sau chiar mai multe zile din centru, fără ca cineva să le poată face ceva. Astfel, acestea devin foarte uşor prada traficanţilor de fiinţe umane sau se îndrăgostesc de cine nu trebuie şi rămân însărcinate. Unele dintre minore sunt racolate pentru prostituţie chiar de foste fete care au stat în centrul de plasament.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Orașul din România de care fuge oricine! Chiar dacă chiriile ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

NEREGULI MAJORE la centrele de plasament. Ministrul Muncii: Sunt cămine fără avize ISU VIDEO

În 2015, erau 1.130 de minori în centrele de plasament din județul Iași, dintre care 725 cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani. Totalul fetelor din această categorie de vârstă este estimat la 400. Rezultă că aproximativ un sfert dintre adolescentele aflate în grija statului au fost însărcinate în 2015, transformând Direcția Copilului într-o maternitate.

Magdalena Vicovan, şefa Centrului Maternal „Maternus” din Iaşi, consideră că există mai mulţi factori care duc la comportamentul deviant al unor tinere.

„O mare problemă a societăţii este degradarea familiei. Despărţirea părinţilor în fapt sau în acte le fac pe tinere să sufere. Despărţirea de modelul lor le fac să aibă comportamente deviante. Nu mai are cine să le întrebe «Unde ai fost?», «Cu cine ai fost?», «Ce-ai făcut?». Un alt aspect este plecarea mamei la muncă în străinătate în momentul în care fata este la vârsta pubertăţii. Un alt factor este antujarul. Intrarea în contact cu alte fete, uneori mai mari, care nu întotdeauna le dau cele mai bune sfaturi. Reţelele de socializare le pot afecta de asemenea pe minore. Lipsa educaţiei este un alt factor important. Aproape toate fetele spun că nu şi-au dorit să rămână însărcinate. Că a fost o întâmplare. Aici intervine şi necunoaşterea măsurilor contraceptive”, ne explică Magdalena Vicovan.

În cazul fetelor ce provin din centrele de plasament, Magdalena Vicovan consideră că în cazul acestora, pe lângă factorii prezentaţi anterior, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie.

„Minorele din centrele de plasament nu se deosebesc foarte mult de celelalte care rămân însărcinate. Poate în cazul lor, se poate vorbi şi de o lipsă de supraveghere, dar şi o lipsă de intervenţie adecvantă atunci când apare devianţa. Chiar dacă acestea sunt în grija unor educatori care cunosc programa, acestea nu pot fi urmărite 24 de ore din 24 deoarece sunt adolescente şi au voie să iasă din centru. Problema este lipsa intervenţiei adecvate atunci când fata povesteşte că se vede cu un băiat, că a început să doarmă la acel băiat. Din cazuistica noastră rezultă că în acel moment apar problemele. Nu i se explică exact fetei la ce se expune şi ce presupune întreţinerea de relaţii sexuale cu acel băiat”, adaugă şefa „Maternus”.

În cazul minorelor care au rămas însărcinate, DGASPC încearcă să legalizeze relaţia mamei cu tatăl copilului. „Dacă în centrul de plasament se constată că o minoră a rămas însărcinată şi are o relaţie cu tatăl copilului se merge pe legalizarea acelei relaţii. Cu toţii ne dorim ca tânăra să rămână împreună cu tatăl copilului. Solicităm instanţei acceptul pentru căsătorie cu o minoră. Se depune pe urmă dosarul la Starea Civilă. Anul trecut, am avut un astfel de caz. În alte patru cazuri, minorele nu au dorit să se angajeze în creşterea copilului şi atunci a fost demarată procedura de adopţie a acelor copiii. În general, în cazul acestor minore provenite din centrele de plasament marea problema este lipsa resurselor familiale, nici pe linie maternă, nici pe linie paternă”, precizează Magdalena Vicovan. 

Citeşte mai mult pe 7est.ro