Alegerea primarilor în două tururi de scrutin, la vot în plenul Senatului

Proiectul care stabileşte alegerea primarilor în două tururi de scrutin a primit aviz favorabil la Comisia juridică a Senatului, cu şase voturi "pentru" şi trei "împotrivă".

Proiectul prevede că este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea voturilor sau în caz de balotaj între mai mulţi cadidaţi se organizează al doilea tur de scrutin, la două săptămâni de la primul tur.

"A fost un raport favorabil, cu şase voturi «pentru» şi trei «împotrivă». Vom trimite asta la plen, eu sper să treacă şi la plen. Este ceea ce întotdeauna am spus, cea mai bună formă de reprezentativitate o pot avea primarii, preşedinţii de consilii judeţene, atunci când sunt aleşi de majoritatea cetăţenilor", anunţa preşedintele Comisiei Juridice, Cătălin Boboc.

Întrebat dacă se aplică la următoarele alegeri locale, Boboc a spus că "asta este o altă discuţie, o altă dezbatere" şi că PNL şi-a asumat depunerea iniţiativei legislative în Parlament.

"În ceea ce ne priveşte, am asumat acest punct de vedere, am depus această iniţiativă. Deocamdată, la Comisia juridică are un raport favorabil, vom vedea mai departe ce se întâmplă la plen. Procedura trebuia demarată cândva, despre aplicarea sau nu în vara viitoare este altă discuţie",  spunea Boboc.

VEZI AICI FIŞA DE LA SENAT A PROIECTULUI DE LEGE 

Senatul este prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

PNL a depus în septembrie la Parlament proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a fost aplicată pentru prima oară la scrutinul local din 2012, după ce PDL a modificat legea alegerilor locale. Până atunci, primarii erau aleşi în două tururi de scrutin.

În sesiunea trecută, Comisia de Cod electoral a adoptat legea alegerilor locale, menţinându-se aceeaşi procedură de alegere a primarilor într-un singur tur de scrutin, în schimb, introducându-se alegerea indirectă a preşedintelui de consiliu judeţean, de către majoritatea din consiliu şi nu prin vot direct.

Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înaintea alegerilor. Astfel, chiar dacă proiectul PNL ar întruni majoritatea, el nu ar mai putea fi pus în practică la alegerile locale din 2016.