Alegeri cruciale în Republica Moldova, cu impact în toată Europa. Moldovenii decid duminică de partea cui sunt: UE sau Putin. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7

Alegeri în Republica Moldova. Aproximativ 3,3 milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați la urne pentru a alege un nou Parlament, într-un scrutin ce încheie un ciclu electoral extrem de tensionat. Acesta a început cu alegerile prezidențiale de la finalul anului trecut, în care Maia Sandu a câștigat cu un rezultat strâns, și a continuat cu referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, unde tabăra pro-europeană a obținut o victorie la limită.

Alegeri în Republica Moldova

De data aceasta, alegerile parlamentare vor decide componența legislativului de 101 membri, care va avea un mandat de patru ani. Totodată, acest Parlament va juca un rol cheie în procesul legislativ necesar integrării europene, obiectiv declarat al guvernului condus de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune pro-europeană susținută de președinta Maia Sandu.

Vezi și Alegeri Republica Moldova 2025. Cum ar putea fi demisă Maia Sandu dacă pro-ruşii preiau Parlamentul

Pentru buna desfășurare a scrutinului, Comisia Electorală Centrală (CEC) a deschis 2.274 de secții de votare, dintre care 301 în străinătate și 12 în regiunea separatistă Transnistria, o mișcare curajoasă având în vedere climatul de securitate fragil din zonă.

Alte articole

Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Peste 864.000 de buletine de vot vor ajunge în diaspora. Număr record de secţii de vot în străinătate

Părintele Vasile Ioana cheamă tinerii moldoveni să vina la vot: ”Dacă stați în confort nu ne mai putem plânge ulterior că ceva nu este în regulă. Ieșiți din confort și mergeți la vot!”

Distribuția secțiilor în diaspora reflectă forța comunităților moldovenești din afara țării: cele mai multe secții funcționează în Italia (75), urmate de Germania (36), Franța (26), Marea Britanie (24), România (23), SUA (22), Spania (15) și Irlanda (12). În Federația Rusă, pe fondul tensiunilor politice, vor funcționa doar două secții, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul comunităților moldovenești din această țară.

La secțiile din diaspora, interesul a fost vizibil încă din primele ore ale dimineții. La Istanbul, de exemplu, votanții au început să se adune încă de la ora 6:20, iar la ora 07:10, secția și-a deschis oficial porțile.

Rusia, acuzată de amestec și sabotaj

Guvernul de la Chișinău a acuzat Federația Rusă de tentative directe de influențare a votului, inclusiv prin finanțarea de campanii de dezinformare, propagandă și destabilizare internă.

Președinta Maia Sandu a tras un semnal de alarmă înaintea scrutinului, afirmând că Rusia a cheltuit sute de milioane de euro pentru a manipula opinia publică și că a recrutat sute de persoane pentru a semăna haos și instabilitate. Moscova neagă toate acuzațiile și acuză Chișinăul de instigare la sentimente anti-rusești.

Pe buletinele de vot se regăsesc 23 de concurenți electorali, dintre care 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Pentru a accede în Parlament, formațiunile trebuie să atingă pragul electoral de 5% (partide), 7% (blocuri electorale) sau 2% (candidați independenți).

Sondajele recente indică patru actori principali cu șanse reale de a intra în legislativ:

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) – actualul partid de guvernământ, pro-european;

Blocul Patriotic – formațiune pro-rusă, cu o retorică puternic anti-occidentală;

Blocul Alternativa – nominal pro-european, dar critic față de guvern și apropiat de unele interese oligarhice;

Partidul Nostru, condus de omul de afaceri Renato Usatîi – o prezență populistă, cu un electorat urban și sceptic față de UE.

Potrivit analiștilor, PAS riscă să piardă majoritatea parlamentară, ceea ce ar putea forța partidul să caute o coaliție, scenariu ce complică sever reformele necesare aderării la UE.

Citește și EXCLUSIV Traian Băsescu subliniază importanța aderării Republicii Moldova la UE și îl avertizează pe Putin: „Nu va fi mulțumit, dar cred că are destule pe cap cu Ucraina”

Uniunea Europeană și miza geopolitică

Pentru Bruxelles, Moldova este o piesă strategică în efortul de a limita influența Rusiei în estul continentului. Moldova a depus cererea oficială de aderare în 2022, alături de Ucraina, și a primit sprijin ferm din partea liderilor europeni. În august, președinții Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Chișinăul pentru a transmite un mesaj de susținere pentru cursul european al țării.

Totuși, referendumul din 2024 privind aderarea la UE a trecut la limită, ceea ce arată o societate polarizată, în care sprijinul pentru integrarea europeană rămâne fragil și influențabil.

Alegeri decisive pentru generațiile viitoare

Cu o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori, Republica Moldova se confruntă cu provocări uriașe: instabilitate economică, un exod continuu al forței de muncă, influențe externe nocive și o clasă politică adesea fragmentată și neîncrezătoare.

Președinta Maia Sandu a numit alegerile de astăzi „cea mai importantă alegere din istoria țării” și pe bună dreptate. Alegerea între Est și Vest nu mai este o simplă opțiune politică, ci existențială pentru viitorul unei națiuni aflate de prea mult timp între ciocanul istoriei și nicovala geopoliticii.

Urnele se închid la ora 21:00

Secțiile de votare rămân deschise până la ora 21:00, iar rezultatele parțiale vor începe să fie afișate la scurt timp după închiderea urnelor. Deși nu va exista un exit-poll oficial, tensiunea se simte deja în aer, iar întreaga Europă – și nu doar – privește atent spre Chișinău.