ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: Sondajele de opinie sugerează că extrema dreaptă câştigă teren, scrie Reuters

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: Cu patru din cele 21 de locuri ale Suediei într-un viitor legislativ european cu 705 membri, vocea Democraţilor Suedezi va fi una redusă. Dar ea va avea un ecou din partea multor altor partide din Uniunea Europeană, în timp ce o analiză Reuters a recentelor scrutine naţionale şi a sondajelor de opinie sugerează că s-ar putea ca un bloc eurosceptic să ajungă să obţină până la 60 % în parlament.

Aceasta i-ar lăsa pe cei care sunt ostili unei integrări UE mai aprofundate cu circa o cincime din legislativ, ceea ce ar fi insuficient pentru a promova orice mare schimbare, dar suficient pentru provoca partidele tradiţionale şi de a cauza în mod deschis diviziuni interne după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar în martie 2019.

Analiza Reuters se bazează pe ultimele sondaje de opinie disponibile, realizate de către reputate agenţii în cele 27 de state care rămân după retragerea Marii Britanii, sau pe rezultatele actuale ale alegerilor naţionale din acele ţări unde au avut loc alegeri mai recent decât ultimul sondaj.

Cele mai recente date arată o consolidare a mişcărilor dincolo de curentul dominant, într-un timp în care Steve Bannon, un arhitect al victoriei electorale a preşedintelui Donald Trump în SUA, a lansat un proiect de impulsionare a votului anti-UE pe cuprinsul Uniunii Europene.

Alte articole

Vasile Dîncu susține că mesajul de campanie al lui Daniel Băluță a fost greșit: ”Strategia nu a fost una câștigătoare, pentru că bucureștenii vor un personaj care să fie lider”

Scenariul apocaliptic pentru România imaginat de Traian Băsescu: ”Dacă nu luăm măsuri de pe acum, scoatem la vânzare Porțile de Fier, Portul Constanța, Aeroportul Otopeni”

Popularitatea din prezent a partidelor anti-establishment ce formează noua coaliţie din Italia – Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi Liga – sporesc posibilitatea ca actualele lor blocuri de la Bruxelles să se întărească. Cotele lor, precum şi ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD), acoperă mai mult decât pierderea taberei anti-UE a Partidului Independenţei Regatului Unit (UKIP), ai cărei 19 membri vor pleca, împreună cu Marea Britanie, din UE, lăsând un legislativ european mai mic.

Sondajele sugerează că grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), dominat în prezent de UKIP şi M5S, ar putea ajunge de la 45 de mandate la 58, dacă aliniamentele nu se schimbă.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), din care face parte formaţiunea Marinei Le Pen, Adunarea Naţională din Franţa (fostul Front Naţional), şi Partidul Libertăţii din Olanda, condus de către Geert Wilders, şi-ar putea spori mandatele de la 35 la 62, datorită în parte creşterii popularităţii Ligii din Italia.

Astfel, cele două grupuri de dreapta ar obţine împreună 119 locuri, faţă de 78 în prezent, şi procentul lor ar creşte de la 10,4 % la 16,9 %, deoarece numărul de locuri ale PE va scădea de la 751 la 705 după retragerea Marii Britanii din UE.

Această analiză presupune că cele opt grupuri transnaţionale din actualul for legislativ european vor rămâne aceleaşi. În realitate, noile aliniamente din viitoarea legislatură a UE vor depinde puternic de tratative şi manevre. M5S a sondat anterior posibilitatea de a adera la centriştii pro-UE de la Bruxelles.

Alte partide s-ar putea orienta către poziţii eurosceptice mult mai deschise. Aceasta ar putea include membri ai Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), înfiinţat de către conservatorii britanici aflaţi la putere, ca o alternativă eurosceptică la principalul grup european, Partidul Popular European (PPE), şi care va pierde acum mandatele britanice.

Partidul Lege şi Justiţie din Polonia, aflat la guvernare, ar putea să caute o nouă ‘casă’ în afara ECR. Dar, asemeni premierului ungar Viktor Orban, al cărui partid, Fidesz, este un membru controversat al PPE, ei nu împărtăşesc obiectivul unora dintre adepţii liniei dure de spargere a UE împreună – cel puţin pentru fondurile europene.

În altă parte a spectrului politic, prăbuşirea la alegerile de anul trecut a stângii şi a dreptei tradiţionale în Franţa sugerează un potenţial impuls pentru blocul centrist ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) din PE – la el ar trebui să se alinieze noua mişcare a preşedintelui Emmanuel Macron – şi pentru alianţa de la extrema stângă cunoscută la Bruxelles ca Stânga Unită Europeană (GUE).

Analiştii din domeniul sondajelor sugerează că PPE, din care fac parte creştin-democraţii germani ai cancelarului Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup din PE. El ar obţine 186 de mandate, faţă de 219 în prezent, în viitoarea legislatură, dar va surclasa Grupul S&D (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor).