Alegeri Franţa: Cele Şapte Vieţi ale lui Francois Fillon

Faptul că Fillon are mai multe vieți decât o pisică s-a văzut la primarele partidului ‘Republicanii’, când a fost ales, contrar tuturor așteptărilor, candidatul conservatorilor francezi la scrutinul prezidențial al cărui prim tur se desfășoară duminică. Plecat atunci de la mai puțin de 10% în intențiile de vot în cadrul partidului, prestația sa la dezbaterile televizate și, mai ales, sprijinul activului de partid care dorea un candidat care să fie în mod clar de dreapta i-au adus o victorie categorică în confruntarea cu moderatul Alain Juppé.

Au fost atunci zile de glorie pentru Fillon și se credea că numai o catastrofă mai putea să-l împiedice să ajungă la Palatul Elysee. Iar această catastrofă avea să vină sub forma unei inculpări judiciare. Cu luni în urmă, dorind să-l atace pe fostul președinte Nicolas Sarkozy, un alt adversar din interiorul partidului care viza candidatura prezidențială, Fillon i-a adresat acestuia o întrebare care apoi s-a întors împotriva lui ca un bumerang: ‘Cine și l-ar putea imagina pe generalul De Gaulle inculpat?’, potrivit Agerpres.

După ce a izbucnit scandalul privind locurile de muncă fictive de asistenți parlamentari pe care le-ar fi avut soția și copiii săi, au fost zile când nici cei mai îndârjiți susținători ai săi nu au mai crezut că va rămâne în cursa prezidențială. Mai ales după ce el a fost părăsit, pe rând, de responsabilul pentru relații externe, Bruno Le Maire, de purtătorul de cuvânt, Thierry Solere, și de directorul de campanie, Patrick Stefanini, și după ce justiția l-a pus sub acuzare.

Citeşte şi Alegeri Franţa: Uniunea Europeană, un subiect intens dezbătut în campania electorală

Alte articole

Rezultate alegeri în Franța: Noul Front Popular a obţinut victoria. Rassemblent National al extremistei Marine Le Pen, abia pe locul al treilea

Alegeri în Franța. Partidul de extremă dreaptă al lui Le Pen și Bardella a câștigat primul tur al scrutinului legislativ. Partidul lui Macron a obținut doar locul trei

Deși în ianuarie a promis că va renunța la candidatură dacă va fi inculpat, fostul premier a decis totuși să meargă mai departe în cursa prezidențială, crezând în continuare în șansa sa și într-un program prin care încearcă să seducă electoratul care dorește un viraj real către dreapta.

După ce a neutralizat amenințarea latentă a lui Juppé, Fillon a adunat mii de simpatizanți într-o demonstrație de sprijin desfășurată lângă Turnul Eiffel, iar capacitatea sa de a încasa lovituri precum un boxer profesionist a făcut restul.

Cu o prezență mereu impecabilă — costumele de lux primite cadou i-au dat alte dureri de cap—, Fillon a rezistat tuturor atacurilor contracandidaților săi, convins fiind că numai electoratul îi poate decide viitorul.

Născut la Le Mans în anul 1954 într-o familie de tradiție gaullistă, Francois Fillon își descrie proiectul politic pentru Franța drept unul ‘radical’, în care combină măsurile liberale pe plan economic cu cele conservatoare pe plan social, potrivit Agerpres.

Absolvent de Drept, el spune că a ajuns în politică din întâmplare, după ce în anul 1976 a devenit asistent parlamentar, și susține că lipsa ambițiilor politice inițiale i-a permis să treacă peste dezamăgirile fiecărei etape. Anterior, a fost două veri stagiar al agenției de presă France Presse, într-una din ele fiind trimis la Madrid pentru a relata, printre altele, despre coridele cu tauri.

De-a lungul carierei sale politice, Fillon a deținut mai multe posturi de ministru și a devenit premier în timpul președinției lui Sarkozy (2007-2012), fiind singurul șef al executivului de la Paris care a reușit să rămână în acest post pe toată durata mandatului prezidențial. El s-a evidențiat atunci prin politica de rigoare bugetară și prin reforma sistemului de pensii, în care căreia a crescut vârsta de pensionare de la 60 la 62 de ani.

Acum Francois Fillon dorește să meargă mai departe cu programul său liberal și să desființeze circa o jumătate de milion de posturi în sectorul public și să elimine săptămâna de lucru de numai 35 de ore.

Dacă va deveni președinte, se va bucura de imunitate timp de cel puțin cinci ani. Dacă nu, cel mai probabil va trebui să dea soc