Alegeri Germania 2025. Mişcarea naţionalistă anti-imigraţie va ocupa locul doi la alegerile legislative, cu cel puţin 20% din voturi

Într-o transmisiune televizată, candidații la funcția de cancelar al Germaniei s-au certat pe tema Ucrainei, cu Friedrich Merz, desemnat candidat la funcția de cancelar de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta, care a spus că Germania „nu este neutră; suntem de partea Ucrainei”.

Alice Weidel, reprezentanta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a insistat că „pacea și războiul vor decide aceste alegeri”.

Ea a afirmat că propunerea lui Merz de a trimite rachete de croazieră Taurus în Ucraina era o „provocare pentru Rusia” și a lăudat eforturile președintelui american Donald Trump de a împinge negocierile pentru pace.

Citeșe și: Donald Trump dezvăluie că se va întâlni „foarte curând” cu Vladimir Putin, pentru a discuta despre încetarea războiului din Ucraina

Alte articole

Ilie Bolojan, poziție surprinzătoare pe tema alegerilor în două tururi, cerute insistent de USR: ”Alegerile dintr-un singur tur favorizează stabilitatea pe funcție”

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu unul dintre cei mai mari dictatori din istorie. Avertismentul lansat de cancelarul german: „Nu se va opri”

Merz a sugerat că Weidel evită să discute despre vinovăția Moscovei pentru război și că președintele rus Vladimir Putin are ochii pe „teritoriul NATO”.

Candidatul Verzilor, Robert Habeck, a spus că toate partidele, cu excepția AfD, sunt într-un consens privind sprijinul pentru Ucraina, un sentiment pe care Merz l-a împărtășit.

Economia – subiect central al dezbaterii

Economia slabă a Germaniei, care a avut doi ani de creștere economică slabă, a fost un subiect central în dezbaterea organizată de postul RTL-Germania.

Merz a spus că soluția-cheie pentru rezolvarea problemelor economice ale țării este să „controlul birocrației”. De asemenea, a sugerat că decizia fostei guvernări de a închide ultimele centrale nucleare din Germania, în mijlocul unei crize energetice a fost o greșeală, care a contribuit la creșterea prețurilor la energie.

Weidel a fost de acord cu Merz, oferind sprijin pentru „energie nucleară sigură și fiabilă, cărbune și gaz”. Ea a învinuit „tranziția către energia verde” pentru creșterea prețurilor.

Habeck, ministrul economiei în funcție, a spus că economia slabă a Germaniei se datorează lipsei gazului rusesc ieftin și pieței de export în scădere. Habeck l-a acuzat pe Putin pentru problemele țării, spunând că dependența anterioară a Germaniei de gazul rusesc este în mare parte responsabilă pentru dificultățile actuale, cu prețuri mari la energie.

Germania are nevoie de „mai puțină birocrație” și mai multe investiții în „infrastructură, trenuri, poduri, digitalizare”. De asemenea, a spus că prăpastia dintre bogați și săraci devine tot mai mare.

Candidatul SPD, Olaf Scholz, a fost de acord cu Habeck că invazia Rusiei în Ucraina este responsabilă pentru prețurile mari la energie, dar și-a apărat răspunsul guvernului său și a insistat că cele mai mari prețuri au trecut.

JD Vance și Donald Trump au pus gaz pe foc

Scholz a primit o lovitură în weekend, când s-a aflat că noua administrație americană nu s-a întâlnit cu el la Conferința de Securitate de la München, ci cu Weidel.

Weidel a argumentat că partidul său este deschis la relații bune atât cu SUA, cât și cu China. Ea și-a exprimat sprijinul pentru un discurs controversat susținut de Vance la summit, în care a șocat liderii europeni, criticând democrațiile lor și existența „firewall-urilor” împotriva partidelor de extremă dreaptă.

Merz a fost clar în privința dezacordului său cu Vance, spunând că nu va accepta să-i spună „un vicepreședinte american cu cine poate și nu poate vorbi”. El a spus că a acceptat rezultatul alegerilor din SUA și se așteaptă ca guvernul american să facă același lucru pentru Germania.

Habeck, pe de altă parte, a spus că administrația Trump a lansat un „atac frontal total asupra valorilor lumii occidentale, asupra celor lucruri care au venit inițial în Europa din America: lege și ordine, democrație liberală, piața liberă, ordinea bazată pe reguli, fundamentele politicii noastre”.

Candidatul Verzilor a acuzat, de asemenea, SUA că au încheiat acorduri cu Putin. „Toată lumea ar trebui să aibă o problemă cu asta”, a spus el.

Merz a ieșit câștigător din dezbatere

Merz a fost considerat câștigătorul dezbaterii televizate, conform unui sondaj rapid realizat de Forsa, care a arătat că 32% dintre respondenți îl susțin.

Habeck a fost cel mai plăcut, cu 34% dintre respondenți în favoarea sa, Merz urmându-l cu 23%. Cu toate acestea, doar 13% dintre respondenți aveau încredere în Habeck pentru a conduce țara, comparativ cu 42% care aveau încredere în Merz.

Merz pare să fie pe cale să devină viitorul lider al țării, cu CDU având 29% din voturi, conform ultimului sondaj YouGov. AfD se află pe locul al doilea cu 21%, însă toate celelalte partide au exclus formarea unei coaliții cu aceștia.

Duminică, Merz a sugerat că ar fi deschis să formeze o coaliție cu SPD și chiar cu Verzii.

„Cred că social-democrații și Verzii au înțeles că nu pot continua așa cum au făcut-o până acum”, a spus el. „Dar noi avem un plan pentru această țară: Germania trebuie să meargă înainte, trebuie să ridicăm piciorul de pe frână.”, scrie euronews.com.

Citește și: De ce România nu a fost invitată la summitul organizat de Emmanuel Macron la Paris. Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu are câteva explicații

Merz a criticat o serie de politici UE adoptate în timpul primului mandat al Ursulei von der Leyen, în calitate de preşedintă a Comisiei Europene, inclusiv iniţiativa Green Deal, care urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la zero net până în 2050.

CDU doreşte să stimuleze economia slăbită a Germaniei prin reducerea birocraţiei legate de normele UE privind durabilitatea şi s-a angajat să anuleze interdicţia UE privind vânzarea de vehicule care emit carbon până în 2035.

În timpul campaniei electorale, Merz a propus măsuri și controversate, cum ar fi introducerea unor controale permanente la frontierele Germaniei şi acordarea de competenţe poliţieneşti pentru returnarea tuturor migranţilor, chiar şi a celor care solicită azil, ceea ce ar reprezenta o încălcare clară a normelor actuale ale UE.