La alegerile din 15-17 martie, Vladimir Putin va câştiga un nou mandat de şase ani de preşedinte, care – dacă îl va duce la bun sfârşit – îi va permite să îl depăşească pe Iosif Stalin şi să devină cel mai longeviv lider al Rusiei de peste 200 de ani.

Reuters prezintă o listă a candidaţilor care participă la scrutin, precum şi o listă a celor care au vrut să candideze, dar nu au fost lăsaţi.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Drama trăită de o tânără care nu se poate angaja din cauza ...

Cel puţin cinci morţi şi 33 de răniţi în sudul Chinei, ...

Nikolai Haritonov

În vârstă de 75 de ani, membru al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat, Haritonov este candidatul oficial al Partidului Comunist, ai cărui candidaţi au terminat pe locul al doilea, la distanţă, după Putin la fiecare scrutin prezidenţial din 2000 încoace. Haritonov, un siberian, a mai candidat în 2004 şi a obţinut 13,8% din voturi, faţă de 71,91% pentru Putin.

Un institut de stat de sondare a opiniei publice a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruşi sunt pregătiţi să voteze pentru el.

Agenţia de ştiri de stat TASS l-a citat spunând că nu i-ar găsi nicio vină liderului de la Kremlin. „El (Putin) este responsabil pentru propriul său ciclu de lucru, de ce l-aş critica?”, a declarat aceasta.

Haritonov susţine ceea ce Putin numeşte operaţiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, dar în trecut s-a opus unora dintre politicile interne ale partidului de guvernământ pro-Putin, Rusia Unită, aflat la putere. El se bucură de sprijinul lui Ghennadi Zâiuganov, liderul veteran al Partidului Comunist, în vârstă de 79 de ani.

Leonid Sluţki

Membru de rang înalt al Dumei de Stat, Leonid Sluţki, în vârstă de 56 de ani, este liderul Partidului Liberal-Democrat al Rusiei (LDPR), ultranaţionalist. El a preluat funcţia de lider permanent al partidului după ce liderul veteran şi zgomotos al LDPR, Vladimir Jirinovski, a murit în 2022. Sluţki, un obişnuit al televiziunii de stat, unde îşi exprimă opiniile anti-occidentale, încearcă să profite de popularitatea defunctului său predecesor în rândul ruşilor, făcând campanie pe sloganul „Jirinovski continuă să trăiască”.

Un institut de stat de sondaje a declarat în februarie că cercetările sale au arătat că aproximativ 4% dintre ruşi sunt gata să voteze pentru el.

Sluţki a prezidat mult timp Comisia pentru afaceri internaţionale a parlamentului. El a vorbit despre necesitatea ca Rusia să câştige războiul din Ucraina şi despre importanţa menţinerii preţurilor alimentelor la un nivel scăzut.

În 2018, un grup de jurnaliste l-au acuzat pe Sluţki de hărţuire sexuală. O comisie parlamentară l-a exonerat, dar acuzatoarele sale au susţinut că a fost vorba de mituire.

Vladislav Davankov

Vicepreşedinte al camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat, şi deputat al partidului politic Oameni Noi, la înfiinţarea căruia, în 2000, a contribuit tatăl său, om de afaceri, Davankov, în vârstă de 40 de ani, este cel mai tânăr candidat înregistrat şi este laureat al mai multor distincţii de stat, inclusiv una din partea lui Putin.

El a declarat că nu îşi va critica adversarii politici. Principalele sale sloganuri de campanie sunt „Da la schimbări!” şi „E timpul pentru oameni noi!”. Davankov a încercat să se poziţioneze ca o persoană care se opune restricţiilor excesive asupra libertăţii personale a oamenilor şi – în contextul politicii ruseşti – ca o persoană mai liberală.

Fără a menţiona numele Ucrainei, el a declarat că este în favoarea păcii şi a discuţiilor, dar în condiţiile Moscovei şi fără cedări de teritorii.

Peste 5% dintre ruşi sunt gata să voteze pentru el, potrivit institutului de sondaje.

Aleksei Navalnîi

Navalnîi, care a murit la vârsta de 47 de ani într-o colonie penitenciară din Arctica, în februarie, dorea să devină preşedinte al Rusiei şi a fost cel mai aprig critic intern al lui Putin. Susţinătorii lui Navalnîi îl acuză pe Putin că l-a asasinat, lucru pe care Kremlinul l-a respins.

În timpul vieţii, Navalnîi a acuzat Kremlinul că l-a ţinut departe de politică, fabricând o serie de dosare penale împotriva sa – inclusiv pentru fraudă şi extremism – pentru a-l încarcera.

Navalnîi l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit în 2020, lucru pe care Putin l-a negat.

Kremlinul l-a prezentat pe Navalnîi ca fiind un extremist susţinut de SUA care urmăreşte să destabilizeze Rusia şi care a comis infracţiuni reale. Principalii aliaţi ai lui Navalnîi sunt fie în închisoare, fie trăiesc în afara Rusiei.

Iulia, văduva acestuia, a făcut apel la ruşii care îl susţin pe defunctul ei soţ să se prezinte la secţiile de votare la 17 martie, la prânz, pentru a-şi face cunoscute astfel  sentimentele. În trecut, Kremlinul a calificat astfel de apeluri drept „provocări”.

Boris Nadejdin

Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, a încercat să ducă o campanie de lungă durată pe o platformă anti-război, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a descalificat în februarie.

Nadejdin îi surprinsese pe unii analişti prin criticile sale la adresa a ceea ce Kremlinul numeşte operaţiunea militară specială din Ucraina, pe care candidatul a numit-o „o greşeală fatală” şi despre care a spus că va încerca să o încheie prin negocieri.

Criticii Kremlinului spun că lui Nadejdin nu i s-ar fi permis nici măcar să facă campanie şi să strângă semnături fără binecuvântarea autorităţilor, lucru pe care el l-a respins.

În cele din urmă, CEC a declarat că a găsit deficienţe în semnăturile pe care el şi aliaţii săi le-au strâns în sprijinul candidaturii sale şi că unele erau ale unor persoane decedate. CEC a declarat că Nadejdin nu a reuşit, prin urmare, să strângă cele 100.000 de semnături autentice necesare pentru a deveni candidat. De atunci, acesta a contestat fără succes descalificarea sa la Curtea Supremă.

Ekaterina Dunţova

Fosta jurnalistă de televiziune Ekaterina Dunţova, în vârstă de 40 de ani, a dorit să candideze la preşedinţie şi a cerut încetarea conflictului din Ucraina şi eliberarea deţinuţilor politici. Nefiind un nume cunoscut în interiorul Rusiei, oficialii electorali au descalificat-o în decembrie, invocând „numeroase încălcări” în documentele pe care le prezentase în sprijinul candidaturii sale. Încercările sale de a contesta decizia au eşuat.

Atunci când Dunţova a anunţat în noiembrie că a vrut să candideze, comentatorii au descris-o în diferite moduri ca fiind nebună, curajoasă sau ca făcând parte dintr-un plan pus la cale de Kremlin pentru a crea o aparenţă de competiţie.

Cum votează tinerii care au crescut doar cu Putin la putere

Zaurbek, un rus în vârstă de 27 de ani, îl vede pe preşedintele Vladimir Putin drept garantul stabilităţii Rusiei, pe când Egor, în vârstă de 18 ani, spune fără menajamente că liderii Rusiei sunt „jalnici”. Cei doi au în comun faptul că niciunul dintre ei nu-şi poate aminti o perioadă în care Putin, la putere din ultima zi a anului 1999, nu a fost la conducerea Rusiei în calitate de preşedinte sau prim-ministru.

„Noi suntem Generaţia Putin. Într-un sens, este corect să spunem că nu am văzut nimic altceva”, recunoaşte Zaurbek într-un interviu acordat Reuters în oraşul Vladikavkaz din sudul ţării.

Putin se bucură de cote de aprobare care depăşesc cu mult 80%, potrivit sondajelor de opinie, deşi fiabilitatea datelor poate fi pusă la îndoială într-o ţară aflată în război, care a reprimat dur disidenţa.

Totuşi, tinerii sunt ceva mai critici decât populaţia generală în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă ţara.

Un sondaj realizat în februarie de cel mai cunoscut institut de sondaje din Rusia, Centrul Levada, a arătat că 72% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani credeau că lucrurile merg în direcţia corectă – o cifră care a scăzut la 64% în rândul ruşilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani. Pentru întreaga populaţie, proporţia a fost de 74%.

În interviurile televizate acordate Reuters, Zaurbek şi Egor au vorbit despre Putin şi despre speranţele lor pentru viitor.

Zaurbek Burnaţev, Vladikavkaz

Burnaţev locuieşte în regiunea Caucazului de Nord din Rusia care, în anii care au urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991, a cunoscut războaie, luări de ostatici şi bombardamente.

El are o amintire deosebit de vie din copilărie. Într-o zi, în timp ce se întorcea acasă de la şcoală, mama sa a sunat panicată pentru a afla unde se află – avusese loc un „act terorist” într-o piaţă locală. Astăzi, lucrurile sunt mai stabile şi vrea să rămână aşa.

„Ce îmi doresc? În primul rând, vreau siguranţă şi perspective pentru viitor, dezvoltare şi oportunităţi. Ceea ce observ acum – din ceea ce îmi amintesc şi ceea ce avem acum, lucrurile s-au îmbunătăţit. Să sperăm că se va îmbunătăţi şi mai mult. Doamne fereşte ca lucrurile să se înrăutăţească”, a declarat tânărul într-un interviu realizat la sediul de campanie electorală al lui Putin din Vladikavkaz, unde lucrează ca voluntar, precizează Reuters. „Să spunem că îl susţin pe preşedintele în exerciţiu. Voi participa la viitoarele alegeri şi cel mai probabil voi vota pentru el”, mărturiseşte tânărul.

Egor Lvov, Moscova

Lvov critică autorităţile, dar se dezice de ideea că s-ar putea gândi să părăsească ţara, aşa cum au făcut sute de mii de alte persoane de la începutul războiului.

„De ce aş pleca? Oameni jalnici au preluat puterea în ţara mea şi au pus stăpânire pe ea în ultimii 25 de ani. De ce trebuie să plec eu şi nu ei? Cred că este timpul ca ei să plece sau să meargă la închisoare”, spune Lvov.

La începutul acestui an, el a sprijinit campania electorală a lui Boris Nadejdin, un posibil adversar al lui Putin care s-a pronunţat împotriva războiului din Ucraina. Nadejdin a fost descalificat din motive tehnice, dar Lvov spune că a fost remarcabil faptul că această campanie a avut loc şi că „nimeni nu a încercat să ne bată cu un par în cap”. El are în vedere legile introduse de la începutul a ceea ce Putin numeşte „operaţiunea militară specială” în Ucraina, în baza cărora oamenii pot merge la închisoare pentru „discreditarea” forţelor armate sau pentru răspândirea de informaţii false despre acestea.

„Ei bine, eu respect legea, indiferent de atitudinea mea faţă de ea. Este represivă, este greşită şi nedreaptă. Dar dacă nu o respect, m-aş împuşca în picior”, afirmă Lvov.

El spune că opiniile sale au devenit mai dogmatice. „Înţeleg că nu am cum să comunic cu o persoană care susţine operaţiunea militară specială şi îl susţine pe Putin. Acest lucru se datorează faptului că Putin şi OMS sunt acum unul şi acelaşi lucru”.

Planurile lui Putin după câştigarea alegerilor

Patru surse apropiate autorităţilor de la Moscova au declarat pentru Reuters că în rândurile elitei politice se vorbeşte despre faptul că Putin ar plănui să remanieze posturile guvernamentale pentru a aduce oameni mai tineri după ceea ce va fi, în acest weekend, o răsunătoare victorie electorală a liderului care se află deja de peste două decenii la conducerea ţării.

Schimbările planificate la vârful marilor ministere şi în agenţiile de securitate vor avea loc doar după ce se va încheia ceea ce Putin numeşte operaţiunea sa militară specială în Ucraina, a declarat prima sursă.

Cea de-a doua sursă se aşteaptă, de asemenea, la o remaniere post-electorală care va aduce în joc mai mulţi tineri. Putin nu a mai făcut schimbări majore în guvern din 2020. Modificările aduse Constituţiei în acelaşi an i-au permis lui Putin, în vârstă de 71 de ani, să rămână la putere până în 2036, dacă va fi reales şi în 2030.

Dar sistemul politic pe care l-a construit şi consolidat sub controlul său strâns timp de peste două decenii oferă mai puţin siguranţa locului de muncă pentru subordonaţii săi, chiar şi celor din aceeaşi generaţie, având în vedere necesitatea de a reînnoi rândurile pentru a se pregăti pentru viitor.

În afară de Şoigu şi Lavrov, printre membrii mai în vârstă ai actualului guvern se numără ministrul energiei, Nikolai Şulghinov, în vârstă de 72 de ani, ministrul transporturilor, Vitali Saveliev, în vârstă de 70 de ani, şi vicepremierul Iuri Trutnev, în vârstă de 68 de ani.

Între timp, o generaţie mai tânără de oficiali, unii dintre ei fii şi fiice ale miniştrilor şi birocraţilor în funcţie – supranumiţi prinţi şi prinţese roşii de către unii analişti politici ruşi – urcă în ierarhie. De exemplu, ministrul agriculturii, Dmitri Patruşev, în vârstă de 46 de ani, este fiul lui Nikolai Patruşev, în vârstă de 72 de ani, secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei.

Administraţia prezidenţială a lui Putin a lansat o serie de programe menite să identifice şi să formeze o nouă generaţie de lideri de rang înalt, care include o „listă de rezervă” de 100 de candidaţi. Înaintea alegerilor, speculaţiile se învârt în special în jurul lui Boris Kovalciuk, fiul de 46 de ani al aliatului şi prietenului lui Putin, Iuri Kovalciuk. Cotidianul Kommersant a relatat la începutul acestei luni că acesta ar urma să fie mutat, pentru lucruri mai importante, din postul său actual de director al gigantului energetic Inter RAO.

Citeşte şi: Patriarhul Neofit al Bulgariei a murit după o grea suferinţă la ora 22.22