Circa 12 milioane de alegători urmează să aleagă consilieri municipali pentru 380 de comune. Dacă alegerile municipale au o miză importantă în special pentru extrema dreaptă, principalul curent de opoziţie faţă de guvernul liberal al lui Mark Rutte, dezbaterea politică a fost dominată în ultimele săptămâni de referendumul consultativ ce se desfăşoară în aceeaşi zi.

Legea, care ar urma să intre în vigoare la 1 mai, conferă serviciilor de informaţii generale şi de securitate olandeze puteri extinse pe internet, deschizându-le în special accesul la datele internauţilor în cadrul unor anchete asupra activităţilor jihadiste. Considerat necesar de unii şi liberticid de alţii, textul dezbină şi provoacă dezbateri, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Război în Orientul Mijlociu: Hezbollah a lansat rachete şi ...

Iohannis, despre NATO şi Ucraina: „Am avut câteva discuţii ...

Potrivit celor mai recente sondaje, 53% dintre alegători ar urma să susţină proiectul de lege, a informat agenţia de presă ANP. Referendumul a fost iniţiat ca urmare a revoltei a cinci studenţi din Amsterdam, care se opun textului, şi susţinuţi de personalităţi din lumea mediatică. Organizaţii pentru apărarea drepturilor sunt de asemenea pe baricade după prezentare textului: ele se tem că date private care nu au nicio legătură cu anchetele în curs ar putea fi preluate de serviciile de informaţii în cadrul investigaţiilor lor.

Dimpotrivă, susţinătorii legii laudă o mai mare capacitate a serviciilor de securitate de a supraveghea grupările periculoase, cum sunt organizaţiile jihadiste.

Împinse cumva pe plan secund de acest referendum, alegerile municipale sunt considerate un test pentru extrema dreaptă. Un greu al opoziţiei din Olanda, deputatul anti-islam Geert Wilders vrea să-şi extindă reţeaua şi să-şi consolideze poziţiile la nivel local.

Reprezentat în prezent în municipalităţile din Haga şi Almere (nord), Partidul Pentru Libertate (PVV) condus de Wilders are candidaţi în 30 de comune ale ţării, din nord până în sud, încurajaţi de cele 20 de locuri ”smulse” în legislativele de anul trecut de la liberalii premierului, informează Agerpres.

‘Partidele de dreapta au câştigat alegerile naţionale din 2017 în principal din cauza unei stângi prea puţin atractive, care nu s-a schimbat’, analizează Ruud Koole, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Leiden (vest).

Citeşte şi Olanda respinge ideea ca UE să compenseze contribuţia britanică, după Brexit, prin sporirea contribuţiilor statelor membre

Însă electoratul de dreapta şi de extremă dreapta este divizat. PVV se confruntă cu o concurenţă directă din partea Forumului pentru Democraţie, mic partid emergent condus de carismaticul Thierry Baudet şi care ar putea atrage alegători mai tineri, mai conservatori şi mai educaţi.

Baudet, jurist de formaţie şi adept al unui stil de dezbatere deloc ortodox în parlament, a câştigat două mandate în timpul ultimelor alegeri legislative. Cu toate acestea, partidul său nu prezintă decât candidaţi pentru municipalităţile din Amsterdam şi Rotterdam, potrivit Agerpres.

Totodată, doi tineri de numai 14 ani figurează pe liste electorale, unul la Tilburg (sud) şi altul în oraşul vecin Someren. Dacă vor fi aleşi, ei vor trebui totuşi să aştepte să împlinească 18 ani pentru a-şi putea ocupa locul de consilier municipal. Majoritatea secţiilor de votare s-au deschis la orele locale 07:30 (06:30 GMT) şi se vor închide la orele 21:00 (20:00 GMT).