Alegeri pentru preşedintele Parlamentului European. Opt candidaţi s-au înscris în cursa pentru şefia legislativului european

În cursa pentru alegerea președintelui Parlamentului European (PE), desfășurată la 17 ianuarie 2017, s-au înscris opt candidați. Alegerea unui nou președinte al PE are loc în contextul expirării mandatului de doi ani și jumătate al lui Martin Schulz.

17 ian. 2017, 06:44
Alegeri pentru preşedintele Parlamentului European. Opt candidaţi s-au înscris în cursa pentru şefia legislativului european

Cei opt candidați înscriși pentru președinția PE sunt: Antonio Tajani, din partea PPE, Gianni Pittella, din partea S&D, Helga Stevens, din partea grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), Guy Verhofstadt, din partea Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Eleonora Florenza, din partea grupului Stânga Unită Europeană – Stânga Verde Nordică (GUE-NGL), Jean Lambert, din partea Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Laurențiu Rebega, reprezentant al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF), și Piernicola Pedicini, din partea grupului Europa Libertății și a Democrației Directe (EFDD, euroscepticii).

Italianul Antonio Tajani, membru al grupului Partidului Popular European (Creștin-Democrat), s-a născut la 4 august 1953, la Roma, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. Este licențiat al Facultății de Drept, din cadrul Universității La Sapienza din Roma. Începând cu anul 1994, a deținut mai multe funcții în instituții europene, cum ar fi: vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil cu transporturile (2008-2010); vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil cu industria și cu antreprenoriatul (2010-2014); vicepreședinte al PE (din 2014). Începând cu anul 2002, este vicepreședinte al Partidului Popular European, iar din 2014, este membru al Comitetului Executiv al formațiunii politice italiene Forza Italia.

Italianul Gianni Pittella, lider al grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din PE, s-a născut la 19 noiembrie 1958, la Lauria, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. Este membru al Partidului Democrat italian. A absolvit Facultatea de Medicină (1978). A fost membru în Consiliul Local din Lauria (1979); membru în Consiliul Regional din Basilicata, responsabil cu domeniul cultural și cu cel al activităților productive (1980). Tot în anul 1980, a deținut funcția de secretar general al Tineretului Socialist, iar în 1998, a devenit membru al Biroului Național al Stângii Democratice și responsabil național cu problemele italienilor de peste hotare. A deținut mai multe funcții în instituțiile europene, cum ar fi: prim-vicepreședinte al Grupului Socialist din Parlamentul European (1999-2014); membru în Biroul PE (1999-2014).

Belgianca Helga Stevens, vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), s-a născut la 9 august 1968, la Sint-Truiden. Este membră a Noii Alianțe Flamande (Nieuw-Vlaamse Alliantie) din Belgia de la 1 iulie 2014; membră a Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (1 iul. — 26 nov. 2014) și vicepreședintă a aceluiași grup (din 27 nov. 2014), potrivit site-ului www.europarl.europa.eu.

Belgianul Guy Verhofstadt, liderul grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), membru al Open VLD, formațiunea liberal-democraților flamanzi din Belgia, s-a născut la 11 aprilie 1953, la Dendermonde. A absolvit Facultatea de Drept la Universitatea de Stat din Ghent (1971-1975). A fost președinte național al tineretului formațiunii politice PVV (1979-1981), președinte al PVV (1982-1985; 1989-1992); președinte al Partidului Liberal Flamand (VLD) (1992-1995; 1997-1999); președinte interimar al Open VLD, formațiunea liberal-democraților flamanzi (2009). A fost membru al Consiliului Municipal din Ghent (1976-1982; 2007-2009); membru al Camerei Reprezentanților (1978-1995); membru al Senatului (1995-1999). A fost vicepremier și ministru pentru Buget, Cercetare Științifică și Planificare (1985-1988); ministru de stat (1995) și prim-ministru (1999-2008). A deținut mai multe funcții în instituțiile europene, printre care: președinte al Consiliului Uniunii Europene (2001) și membru al PE și lider al Grupului ALDE (din 2009), potrivit site-ului www.europarl.europa.eu

Italianca Eleonora Florenza, reprezentantă a grupului Stânga Unită Europeană — Stânga Verde Nordică (GUE-NGL) și membră a coaliției politice italiene de stânga Lista Tsipras — L’Altra Europa, s-a născut la 10 noiembrie 1976, la Bari, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. Este vicepreședintă a Delegației la Comisia Parlamentară Comună UE — Chile; membră a Comisiei pentru Comerț Internațional; membră a Delegației la Adunarea Parlamentară Americană Euro-Latină; membru supleant al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară și al Comisiei pentru Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen.

Jean Lambert, membră a grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, s-a născut la 1 iunie 1950, la Orsett. Este membră a Partidului Verzilor din Marea Britanie din anul 1977, fiind principalul purtător de cuvânt al acestuia în Anglia și în Țara Galilor (1992-1993; 1998-1999). A fost președinte al Comitetului Executiv al partidului în 1994, potrivit site-ului http://www.jeanlambertmep.org.uk/. Este membră a PE din 1999. Este implicată în activitatea mai multor comisii parlamentare din cadrul PE, fiind, printre altele, președinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Asia de Sud, potrivit site-ului http://www.europarl.europa.eu. Este vicepreședinte al intergrupurilor parlamentare pentru vârstnici, pentru combaterea sărăciei și al celui pentru combaterea rasismului și pentru promovarea diversității.

Europarlamentarul român independent Laurențiu Rebega, vicepreședinte al grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF), s-a născut la 20 februarie 1976, la Vălenii de Munte, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. Este licențiat în zootehnie, fiind absolvent al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (2004) și al Academiei Agricole Grindsted din Danemarca (2006). A fost vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova (2012-2014). În anul 2010, a devenit membru al Partidului Conservator, apoi președinte al Organizației Județene Vrancea a Partidului Conservator (2010), iar în 2014, a fost membru al Alianței PSD-UNPR-PC. Este europarlamentar din 2014, fiind membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și în Comisia pentru Petiții, potrivit site-ului http://www.laurentiurebega.ro/.

Piernicola Pedicini, candidatul grupului Europa Libertății și a Democrației Directe (EFDD, euroscepticii), s-a născut la 22 mai 1969, la Benevento. În 1998, a obținut licența în fizică teoretică, la Universitatea Federico II, din Napoli, apoi a făcut o specializare de patru ani (2002-2006) în fizică medicală, potrivit site-ului www.europarl.europa.eu. În 2007, a absolvit Medicina, cu specializare în radioprotecție, fiind expert calificat gradul III. A lucrat în cercetare, pe probleme de protecție contra radiațiilor, iar din anul 2008, lucrează la Spitalul Regional de Oncologie, Rionero in Vulture, Provincia Potenza, fiind director medical la Institutul de cercetare științifică din cadrul spitalului (din 2008) și director al departamentului de monitorizare a radioprotecției și a siguranței echipamentelor de rezonanță magnetică nucleară în unitățile operative de radioterapie, radiologie și medicină nucleară din spital (din 2009).

La 18 ianuarie 2017 se aleg și vicepreședinții și chestorii legislativului european, cel care va prezida procesul de alegere fiind Martin Schulz, al cărui mandat de președinte al PE expiră, scrie http://www.europarl.europa.eu/.

Potrivit art. 15 din Regulamentul de Proceduri al PE, președintele, vicepreședinții și chestorii sunt aleși prin vot secret. Propunerile de candidatură pentru funcția de președinte al PE pot fi făcute numai de un grup politic sau de un număr de cel puțin 38 de deputați. Pentru a fi ales în funcția de președinte al PE, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor.

În cazul în care niciun un candidat nu întrunește o majoritate absolută, se organizează un al doilea tur de scrutin, sau, dacă este cazul și un al treilea tur. Dacă nici la al treilea tur de scrutin nu se obține majoritatea cerută, la al patrulea tur de scrutin pot candida numai primii doi clasați care au întrunit cel mai mare număr de voturi la al treilea tur de scrutin. În cazul în care numărul de voturi este egal, este declarat ales candidatul cel mai în vârstă (art. 16 din Regulamentul de procedură).

Președintele nou ales poate ține un discurs de deschidere înainte chiar de alegerea vicepreședinților și a chestorilor sau poate face doar câteva observații scurte, amânând discursul său pentru o dată ulterioară.

După alegerea președintelui, se aleg, urmându-se aceleași proceduri, cei 14 vicepreședinți și cei 5 chestori. Atât mandatul președintelui, cât și cel al vicepreședinților și chestorilor este de de doi ani și jumătate.

Dacă în timpul celor doi ani și jumătate de mandat, un eurodeputat trece la alt grup politic, acesta își poate păstra locul pe care îl ocupă eventual în cadrul Biroului sau al Colegiului chestorilor până la încheierea mandatului.

Președintele PE reprezintă Parlamentul în relațiile externe și cu celelalte instituții ale UE și supraveghează activitatea legislativului european și a organismelor sale constitutive, precum și dezbaterile în plen. De asemenea, acesta se asigură că Regulamentul de procedură al Parlamentului este respectat, potrivit site-ului http://www.europarl.europa.eu/.