Alegeri prezidențiale 2024. Peste 15.000 de voturi în Diaspora până la decizia CCR

UPDATE. Se votează în continuare în diaspora, pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale / Oficialii din secțiile de vot așteaptă o confirmare oficială pentru încheierea procesului electoral. BEC a intrat în şedinţă de urgenţă pentru a emite hotărârea de anulare.

Peste 15.000 de noi voturi au fost înregistrate la secţiile deschise în străinătate pentru alegerile prezidenţiale în cele două ore care au trecut de la anunţul Curţii Constituţionale a României (CCR) conform căruia a anulat întregul proces electoral.Potrivit datelor disponibile pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (AEP) privind prezenţa la vot în secţiile din străinătate, până la ora 15.00 votaseră 29.973 de persoane pe listele suplimentare, numărul total al votanţilor fiind de 33.001.

La ora 17.00, numărul votanţilor pe liste suplimentare a ajuns la 45.040 de persoane, iar cel total la 48.068.

Astfel, în cele două ore care au trecut de la anunţul Curţii Constituţionale privind anularea procesului electoral privind alegerea preşedintelui României s-au mai înregistrat peste 15.000 de voturi.

Alte articole

Când vor avea loc alegerile prezidențiale în 2025. Guvernul are pe ordinea de zi o analiză referitoare la proiectul de OUG privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului

Previziunile astrologice privind alegerile prezidențiale 2025. Cristina Demetrescu: „Nu scăpăm de ăștia doi”

Alegeri prezidențiale 2024. Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.

Românii au de ales între doi candidaţi rămaşi în competiţia electorală pentru fotoliul de la Cotroceni – Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR).

Votarea în străinătate la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară tot pe parcursul a trei zile, la fel ca la primul tur:
* vineri, 6 decembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 7 decembrie, şi duminică, 8 decembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.

Cetăţenii români cu drept de vot care se află în străinătate în ziua alegerilor, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării, pot vota în cele 950 de secţii organizate în afară.

Prima secţie de vot din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România s-a deschis la Auckland, Noua Zeelandă, vineri la ora locală 12,00 (01,00 ora României). În continuare, se vor deschide secţiile de vot din Australia (6), Japonia (1) şi alte ţări din regiune.

Citește și: Câți deputați și senatori va avea fiecare partid? Greii din politica românească ce nu au prins mandate în Parlamentul României

Până vineri la ora 14, în Diaspora votaseră 20.957 de români cu drept de vot. Dintre aceștia, 17.929 erau votanți pe liste suplimentare, iar 3.028 votaseră prin corespondență.

Vot la secţie

Românii au la dispoziţie 950 de secţii pentru a vota în străinătate.

Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos – 1.653; Marea Britanie – 1.107; Germania – 732; Italia – 478; Franţa – 471; Belgia – 436; Spania – 409.

Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

Votarea în străinătate începe vineri, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă şi duminică, între orele locale 7,00 şi 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59.

Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent.

La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Citește și: Traian Băsescu spune că lipsa unui protocol între SRI și Parchet a dus la ascensiunea lui Călin Georgescu: „Cred că e foarte târziu”

În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

Românii care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.

Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.

Vot prin corespondenţă

Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.

Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie – 1.609; Germania – 1.347; Elveţia – 555; Ţările de Jos – 421; Franţa – 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.

În primul tur de scrutin, desfăşurat pe 24 noiembrie, în diaspora au votat 821.703 persoane.

Alegeri prezidențiale 2024, turul 2. Peste 18 milioane de cetăţeni români cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a alege noul preşedinte pentru următorii cinci ani

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 – 166; Sectorul 2 – 202; Sectorul 3 – 294; Sectorul 4 – 189; Sectorul 5 – 198; Sectorul 6 – 240.

Unde poți vota?

În cazul în care alegătorul se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, el poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii; în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Totodată, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa, dar poate vota la orice secţie de votare aflată în alt judeţ, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează fie la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris, fie la oricare altă secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa este înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.