Alegerile comasate, locale şi europarlamentare, se ţin pe 9 iunie. CCR a respins sesizarea REPER

Curtea Constituţională – CCR a respins, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea alegerilor din 9 iunie, care prevede comasarea alegerilor europarlamentare şi locale. Sesizarea a fost făcută la solicitarea partidului REPER, care acuza că a fost deposedat de dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare şi în Biroul Electoral Central deşi are 5 europarlamentari. Curtea transmite într-un comunicat că dispoziţiile contestate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2024, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

UPDATE – Curtea Constituţională a transmis că a respins, cu unanimitate de voturi, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, şi, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea a constatat că dispoziţiile contestate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2024, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

”În esenţă, cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind ordonanţa de urgenţă în ansamblul său, Curtea a reţinut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European şi a celor locale în condiţii deficitare, având în vedere anvergura şi numărul mare de alegeri organizate în anul 2024”, se precizează în comunicat.

Alte articole

Averile judecătorilor CCR. Câștiguri anuale de sute de mii de euro, proprietăți în străinătate și pensii cumulate cu salariile

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

De asemenea, Curtea a mai reţinut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condiţiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituţiei, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeaşi dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelenţă, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coeziunea sa organizaţională, precum şi securitatea juridică a procesului electoral.

EXCLUSIV Piedone, suspicios cu privire la ultimele sondaje care îl plasează sub Firea și Nicușor: „Adevăratul sondaj este cel ce se va întâmpla pe data de 9 iunie”

”Prin urmare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puţin de un an de la data alegerilor şi modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, soluţia normativă de desfăşurare a celor două categorii de alegeri la aceeaşi dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune şi omogene pentru buna desfăşurare a alegerilor, în condiţii de echitate pentru toţi competitorii implicaţi în procesul electoral”, precizează CCR.

”Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la securitatea juridică, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă şi la deciziile Curţii Constituţionale”, subliniază Curtea.

În plus, cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci privind dispoziţiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi şi alin.(14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2024, Curtea a statuat că modul de compunere a Biroului Electoral Central în etapele prevăzute de acestea nu are o legătură directă cu drepturile electorale, nefiind parte nici a laturii substanţiale, nici a celei procedurale a acestora.

”Reglementarea criticată nu afectează scopul constituirii Biroului Electoral Central, acela de a asigura desfăşurarea procesului electoral în mod democratic, transparent şi pluripartidic. Prin urmare, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la interdicţia restrângerii exerciţiului drepturilor electorale prin ordonanţe de urgenţă. Cu privire la neconstituţionalitatea art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 şi art.33 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2024, Curtea a reţinut că aceste reglementări nu vizează aspecte care să ţină de modul de compunere a Biroului Electoral Central şi, prin urmare, nu au legătură cu soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, sens în care a respins ca inadmisibilă excepţia astfel formulată”, precizează Curtea Constituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie

Citește și: Sondajul care aruncă în aer lupta pentru Primăria Capitalei. Burduja crește în procente, în timp ce Piedone scade

REPER sublinia că prin această Ordonanţă ”a fost deposedat de dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare şi în Biroul Electoral Central deşi are drept membri 5 europarlamentari dintre care Dacian Cioloş, Ramona Strugariu şi Dragoş Pîslaru sunt şi candidaţi”.