Prima concluzie – creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să constituie singuri o majoritate, dar rămân şi unii şi alţii cele mai mari formaţiuni în hemiciclu. Avansul naţionaliştilor şi populiştilor – dar şi al liberalilor (ALDE&R) şi Verzilor – i-au costat zeci de mandate din cele 751 câte are Parlamentul European.

Grupurile lor – cu aproximariv 180 de mandate PPE şi 150 S&D potrivit proiecţiilor – nu vor putea să reediteze ”marea coaliţie” care le-a permis să construiască compromisuri asupra unor texte legislative şi să-şi împartă posturile puterii. Acesta este sfârşitul unei epoci – a bipartidismului, în vigoare în PE. Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în PE, dacă nu va fi Partidul Brexitului al britanicului Nigel Farage. Rezultatele definitive o vor spune.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

ENL – din care fac parte în prezent deputaţi din Rassamblement national (RN, extremă dreapta) şi Liga (extremă dreapta) – creşte de la 36 de membri la aproximativ 60 în noul PE, potrivit proiecţiilor. Grupul populist EFDD ar urma să obţină încă 12 mandate şi să atingă 56.

Naţionaliştii, populiştii şi alţi euroscepticvi, chiar dacă avansează, rămân însă departe de puterea de a revendica primele roluri în PE. Iar asta cu atât mai mult cu cât sunt împărţiţi, prin dezacorduri profunde pe aceste teme, iar refacerea aşteptată a alianţelor lor rămâne vagă.

Partidul Popular European (PPE) obţine 179 de mandate în noul Parlament European şi rămâne cel mai mare grup politic, însă a pierdut nu mai puţin de 42 de mandate faţă de precedentele alegeri, când au avut 221 de mandate. Mai mult, scăderea faţă de 2009 este acum de 86 de mandate. Din România, din grupul PPE fac parte PNL, Partidul Mişscarea Populară şi UDMR.

PPE este urmat la actualele alegeri de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) cu 150 de mandate, în scădere cu 41 de mandate faţă de legislatura precedentă. Din România, PSD este afiliat acestul grup.

Citeşte şi Rezultate europarlamentare 2019 – parţiale în Diaspora: Alianţa 2020 USR PLUS – 42,1%; PSD, depăşit de independentul George Simion

Pe poziţia a treia s-ar plasa Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 107 mandate. Este o creştere semnificativă faţă de alegerile din 2014, când ALDE a avut doar 59 de mandate.

La mare distanţă, pe locul patru se situează Verzii, cu 70 de locuri în noul Parlament European, totuşi în creşere faţă de alegerile precedente, când au avut 47 de locuri.

Urmează la egalitate, cu 58 de mandate, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, grup ce include în prezent conservatorii britanici), care au obţinut 45 de mandate la alegerile din 2014, şi Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF, în care se află în prezent partidul francez Adunarea Naţională şi cel italian Liga).

La mică distanţă, având 56 de mandate, se plasează grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în timp ce Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică va deţine 38 de mandate în noul PE.

În cazul în care partidul premierului ungar Viktor Orban – care nu a părăsit PPE, în pofida faptului că a fost suspendat în urma unor provocări împotriva UE – ”nu mişcă, nu văd cum ar putea mişca liniile actuale ale grupurilor”, apreciază Eric Maurice de la Fundaţia Robert Schuman.”Nu populiştii şi naţionaliştii au obţinut cele mai multe mandate, ci grupul nostru proeuropean”, a spus liderul grupului ALDE în PE, Guy Verhofstadt.Acest grup urmează să devină – cu aprocimativ 100 de mandate potrivit proiecţiilor – a treia forţă în PE, ”Nicio majoritate solidă nu va fi posibilă în Parlament fără noul nostru grup”, a prezis Verhofstadt.

Verzii au revendicat duminică faptul că au devenit ”indispensabili”, potrivit liderului lor în PE Philippe Lamberts, în urma ascesniunii lor remarcate duminică, ce le permite să vizeze 70 de mandate (52 în prezent).

Cursa la succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene (CE) va reprezenta un prim test – încă de luni dimineaţa, odată cu începerea negocierilor între grupurile politice din PE. Numele unui candidat la preşedinţia CE este hotărât între şefii de stat şi de guverne ai Celor 28, însă el trebuie să obţină, după aceea, o majoritate, adică 376 de voturi, de la eurodeputaţi, pentru a fi ales. După constituirea noului PE este necesară o alianţă între cel puţin trei grupuri.