Alertă de criză energetică în România. Avertismentul unui expert: ”Un blackout nu mai este un scenariu imposibil”

Alertă de criză energetică în România. Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică, susține că investițiile din ultimul deceniu au fost orientate prea mult către energia regenerabilă, în timp ce dezvoltarea sectorului nuclear și modernizarea infrastructurii energetice au rămas în urmă.

Alertă de criză energetică în România. Avertismentul unui expert

Potrivit specialistului în securitate energetică, problemele cu care se confruntă în prezent România sunt rezultatul atât al condițiilor meteorologice nefavorabile, cât și al unor decizii de investiții și administrare luate în ultimii ani.

”Este vorba despre condițiile meteo, despre secetă, deci despre condiții naturale, despre un context. Dar sunt și greșeli mari făcute în ultimii ani de toate guvernele. S-a neglijat mult energia nucleară, lucrurile nu s-au făcut deloc cu cap.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Să luăm cazul centralei de la Cernavodă. Acolo avem și un concurs de împrejurări – Dunărea e mică, avem oprirea ambelor reactoare, iar asta echivalează cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție în bandă. Vorbim totuși despre cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Și mai avem pierderi importante. Și unele care nu au nicio legătură cu seceta și cu ce se întâmplă acum. De exemplu, la Hidroelectrica putem vorbi de sute de megawați indisponibili din motive, iar situația nu are legătură acolo cu vremea. Tot acum, la Porțile de Fier I, cea mai importantă și cea mai mare hidrocentrală din țară, avem două grupuri oprite de tot, iar altul funcționează la jumătate din puterea nominală, aproximativ 100 MW în loc de 200 MW. Și că tot vorbim de cifre, numai aici se pierd încă aproape 500 MW. Și mai sunt și alte hidrocentrale oprite.

Alte articole

Nivelul Dunării scade cu 2-3 centimetri pe zi. Centrala de la Cernavodă mai poate funcționa doar câteva zile în aceste condiții

EXCLUSIV Situație critică la Centrala Cernavodă. Unitatea 2 nu a mai fost oprită, dar măsura poate fi revocată. Prognoza nu este deloc bună, directorul Romeo Urjan: „Nivelul Dunării nu este încurajator”

Pe urmă, avem probleme mari și în sectorul termoenergetic. Mă gândesc aici la ELCEN, CET Vest a fost grav afectat de două incendii. Iar CET Sud și CET Progresul sunt și ele oprite pentru mentenanță. Avem și Electrocentrale Craiova, care e acum în insolvență. Și aici sunt aproximativ 300 MW instalați. Lista poate continua și putem vorbi numai de pe asta, dar problema se reduce, până la urmă, la decizii proaste luate peste un context oricum nefavorabil, mă refer la vreme. Practic, cu seceta asta ai zice că doar fotovoltaicele contează, dar și aici sunt multe care nu se spun”, a spus Cosmin Păcuraru, potrivit Adevărul.

Citește și Întreruperi de curent anunțate în București, Ilfov și Giurgiu. Energia electrică va fi oprită în perioada 3-9 august

Potrivit expertului, energia solară și cea eoliană sunt componente importante ale tranziției energetice, însă nu pot asigura singure stabilitatea rețelei.

El susține că România a dezvoltat rapid capacități fotovoltaice și eoliene, însă investițiile în sisteme de stocare au rămas mult sub necesar. În lipsa unor baterii de mare capacitate și a unor proiecte precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, surplusul de energie produs în anumite intervale nu poate fi utilizat atunci când consumul crește.

”În primul și în primul rând, sunt grupuri de interese care uneori au putere mai mare, uneori au putere mai mică. Grupurile de interese sunt, în special, cele care apără mediul privat. Dar mediul privat produce cam 30% din energie. Energia de 70%, că aici mă refer la consumul anual, este produsă de companiile de stat.

Deci foarte greu companiile de stat își fac, hai să zic, lobby la guvern. Iar guvernul nu pricepe că în actuala conjunctură, în actuala arhitectură a industriei energetice, companiile de stat trebuiesc îngrijite. Trebuie să ai grijă de ele. Trebuie să-ți pui niște oameni în conducere care să știe meserie, care să știe ce investiții trebuie să facă și să poată să și le facă.

Asta pe de altă parte. Mai trebuie niște oameni care să gândească arhitectura Sistemului Energetic Național, pentru că în acest moment este inadecvată. Este o soluție a unor speranțe și a unor gândiri din anii ’60–’70. Lucrurile s-au schimbat. Apariția regenerabilului a schimbat tot. Pentru că privat de fapt este reprezentat de companii cu investiții în fotovoltaic, eolian și companiile care au parcuri de stocare… Capacitatea de stocare este mică. În acest moment România nu cred că poate stoca mai mult de 1.000 MWh energie electrică. Ideal ar fi 10.000. Deci ar fi de 10 ori mai puțin! Noi am tot făcut fotovoltaice și parcuri eoliene, dar n-am investit aproape deloc în sisteme de stocare. Și n-am investit în nuclear, care e mult mai important. Soarele și vântul fără energie nucleară nu ne poate salva.

De fapt, astăzi producția de energie electrică din fotovoltaic mai mult a încurcat, pentru că termocentralelor a trebuit să le fie redusă producția sau să fie închise pe perioada funcționării parcurilor fotovoltaice. Capacitatea de stocare, evident că s-au umplut acumulatorii cu energie, dar nu este de ajuns”, a mai spus expertul potrivit sursei citate.

Citește și Militarii intervin pe Brațul Bala pentru asigurarea alimentării cu apă a Reactorului 2 de la Cernavodă. MApN a început detonările controlate VIDEO

Consultantul susține că reactoarele nucleare oferă producție continuă și contribuie la stabilitatea rețelei electrice, motiv pentru care ar trebui să reprezinte unul dintre pilonii sistemului energetic românesc. El apreciază că finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și implementarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR), ar putea reduce vulnerabilitatea României în anii următori.

În același timp, consideră că trebuie analizate și investițiile în infrastructura de răcire a centralei nucleare, astfel încât aceasta să fie mai puțin dependentă de variațiile debitului Dunării.

Întrebat despre posibilitatea unei pene majore de curent, Cosmin Păcuraru afirmă că România traversează o perioadă sensibilă, iar suprapunerea unor defecțiuni tehnice, a unor condiții meteo nefavorabile sau a unor eventuale incidente cibernetice ar putea pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic.

”Eu zic că acum, în situația asta, cu reactoarele închise, cu problemele pe care le avem, te poți aștepta la orice! Deci și la un blackout. Te poți aștepta chiar la orice. Suntem la limită, în pragul dezastrului! Și putem fi „ajutați”. Ajutați de la Răsărit, rușii sunt experți în tot felul de sabotaje. Iar în situația în care ne aflăm, nici nu trebuie să facă mare lucru. Nu trebuie să ne împingă pe scări, nu trebuie să facă un gest evident. Ajunge un „bobârnac”, nu ne trebuie un brânci.

E suficient să pătrunzi în circuitul de control și analiză al oricărei companii importante, precum Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica sau Elcen, și ai aruncat totul în aer! Au luat deja informații de la ANCPI și Registrul Comerțului ca să vadă așezarea tuturor infrastructurilor critice din România. Acum, fiind la limită, un atac cibernetic sau o defecțiune minoră ne poate bloca complet sistemul. Aici este deja o problemă, o vulnerabilitate uriașă. Când faci greșeli în lanț, când nu ai experți la nivelul Ministerului Energiei, când politizăm totul, când politicile de mediu dictează tot, când nu ai digitalizare, iar experții sunt îndepărtați nu ai cum să fii altfel decât vulnerabil. Și spuneam de ruși. Nici măcar nu trebuie să ne „ajute” să intrăm în colaps. La câte greșeli facem singuri, ne ducem singuri în direcția aia. Sigur, încă se mai poate salva situația. Nu suntem în prăpastie. Sigur, nu pot spune dacă va fi un blackout sau nu. Pot doar să atrag atenția că lucrurile nu merg bine și că riscurile există”, a mai spus expertul, potrivit Adevarul.