Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare
La altitudini mai mari de 1800 m, conform ultimului sondaj efectuat la Stația Meteorologică Bâlea Lac, primii 50-60 cm din partea superioară a stratului de zăpadă sunt constituiți din zăpadă tip pulver. Pe versanții cu expunere sudică și estică, regăsim structuri de plăci de vânt recente, dar și mai vechi în profunzime, precum și cruste de gheață. Chiar și o supraîncărcare slabă poate duce la alunecarea stratului instabil de la suprafață, declanșănd avalanșe de dimensiuni medii, în unele cazuri putând fi angrenate și straturile inferioare.
La altitudini mai mici de 1800 m temperaturile au crescut semnificativ, devenind ușor pozitive astăzi, ceea ce constituie un risc crescut pentru avalanșe spontane de topire de suprafață care pot angrena primii 30 cm de zăpadă. Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din alte zone adăpostite. Pe pantele suficient de înclinate declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile atât spontan.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc însemnat
La peste 1800 m, primii 30-40 cm sunt instabili, fiind formați din zăpadă ușoară, cu o slabă coeziune între cristale
sau din plăci de vânt recente sau mai vechi, mai ales pe versanții sudici și estici. La suprafața stratului dar și în interior pe alocuri sunt formate cruste de gheață.
La supraîncărcări slabe se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii sau mici care să angreneze stratul instabil din partea superioară (plăci de vânt sau zăpadă recentă) într-o alunecare peste straturile mai dure din profunzime. La altitudini mai mici de 1800 m temperaturile au crescut semnificativ, devenind ușor pozitive, ceea ce constituie un risc crescut pentru avalanșe spontane de topire de suprafață care pot angrena primii 30 cm de zăpadă. Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din alte zone adăpostite.
Pe pantele suficient de înclinate declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile atât spontan,
dar și la supraîncărcări slabe cu turiști sau schiori.
Răcirea vremii din zilele următoare va ajuta la consolidarea stratului.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu-Godeanu: risc mare
La peste 1800 m, stratul de zăpadă este consistent, instabil în primii 50-60 cm ,iar în zonele adăpostite pe o adancime mult mai mare. Vântul a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi, iar acolo stratul instabil de la suprafață este de dimensiuni mari. Întâlnim numeroase plăci de vânt, în special pe versanții sudici, dar și estici. La supraîncărcări slabe se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii, iar în zonele cu acumulări însemnate, avalanșele pot fi și de dimensiuni mai mari.La altitudini mai mici de 1800 m temperaturile au crescut semnificativ, devenind ușor pozitive astăzi, ceea ce constituie un risc crescut pentru avalanșe spontane de topire de suprafață care pot angrena primii 50 cm de zăpadă.
Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din alte zone adăpostite. Pe pantele suficient de înclinate declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile atât spontan, dar și la supraîncărcări slabe cu turiști sau schiori. Răcirea vremii din zilele următoare va ajuta la consolidarea stratului.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng-Șureanu: risc mare
La altitudini mai mari de 1800 m, zăpada este de tip pulver, uşoară şi instabilă în primii 40-50cm. Mai ales pe versanții sudici, se întâlnesc numeroase plăci de vânt de grosimi variabile, extrem de instabile la traversarea lor de către turiști sau schiori. În zonele adăpostite, s-au acumulat cantităţi mai mari de zăpadă. Avalanșe medii sunt probabil a se declanșa, pe pantele înclinate, chiar și la supraîncărcări slabe.
La altitudinimai mici de 1800 m temperaturile au crescut semnificativ, devenind ușor pozitive astăzi, ceea ce constituie un risc crescut pentru avalanșe spontane de topire de suprafață care pot angrena primii 30 cm de zăpadă.
Un risc crescut îl reprezintă depozitele de zăpadă de pe văi și din alte zone adăpostite. Pe pantele suficient de înclinate declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile atât spontan, dar și la supraîncărcări slabe cu turiști sau schiori. Răcirea vremii din zilele următoare va ajuta la consolidarea stratului
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa–Muntele Mare: risc însemnat
Stratul dezăpadă este mediu stabilizat și este format în partea superioară din zăpadă cu rezistență scăzută și coeziune slabă între cristale, sau din plăci de vânt iar în profunzime,se regăsesc și cruste de gheață sau plăci de vânt mai vechi. Chiar și la supraîncări mici se pot declanșa avalanșe de dimensiuni mici sau medii prin alunecarea stratului instabil de la suprafață peste straturile mai vechi. La altitudini joase(1000-1500 m) temperaturile au crescut semnificativ, devenind ușor pozitive astăzi, ceea ce constituie un risc crescut pentru avalanșe spontane de topire de suprafață, care pot angrena primii 20-30 cm de zăpadă. Pe pantele suficient de înclinate declanșările de avalanșe de mici și medii dimensiuni sunt posibile atât spontan, dar și la supraîncărcări slabe cu turiști sau schiori. Răcirea vremii din zilele următoare va ajuta la consolidarea stratului.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei): risc însemnat
La peste 1800 m vântul puternic din ultimele zile a creat noi plăci de vânt pe versanții sudici și estici care în multe cazuri s-au format peste plăci de vânt mai vechi.
Stratul este instabil în partea superioară. În funcție de relief, dimensiunea stratului variază semnficativ, de la 20-30cm, până la câțiva metri în zonele adăpostite. Pe pantele mai înclinate, declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe. În zonele cu acumulări considerabile, riscul e crescut, putându-se angrena volume mai mari de zăpadă. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă are dimensiuni mai reduse și este relativ stabilizat, avalanșele fiind posibile mai ales la supraîncărcări medii și mari.
Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani–Bistriței-Ceahlău): risc însemnat
Vântul puternic din ultimele zile a creat noi plăci de vânt pe versanții sudici și estici,care în multe cazuri s-au format peste plăci de vânt mai vechi. La peste 1800 m, în primii 30-40 cm, găsim multiple plăci de vânt și un strat de zăpadă relativ recentă, instabilă, ce poate aluneca în condiții de supraîncărcare peste straturile mai dure din interior. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. Pe pantele cu înclinare mare, declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă are dimensiuni mai reduse și este relativ stabilizat, avalanșele fiind posibile mai ales la supraîncărcări medii și mari.
facebook
twitter
