Rezultatele BNR, bazate pe situația economică din decembrie 2024, au scos în evidență șase riscuri sistemice majore și alte cinci considerate moderate. Printre acestea, deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne rămâne cel mai grav pericol identificat.
Potrivit băncilor, principala vulnerabilitate a economiei românești este reprezentată de deficitele gemene – cel bugetar și de cont curent. Aceste dezechilibre afectează semnificativ stabilitatea financiară, crescând riscul expunerii la șocuri externe. În acest context se consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru corectarea deficitului bugetar, în continuarea celor demarate la începutul anului 2025.
Pe locul al doilea în topul riscurilor ridicate se află amenințările cibernetice și provocările generate de noile tehnologii financiare. Atacurile cibernetice asupra sistemului bancar sau breșele de securitate pot afecta grav încrederea în sectorul financiar și genera pierderi semnificative.
Vezi și BNR trage semnalul de alarmă: Garanțiile sunt emise ilegal, lovitură grea pentru mulţi români
Următorul risc menționat de bănci este instabilitatea legislativă din domeniul financiar și bancar. Schimbările frecvente sau imprevizibile ale legislației afectează capacitatea instituțiilor de credit de a lua decizii strategice și pot genera incertitudine în rândul investitorilor și clienților. Acest risc a coborât un loc față de evaluările anterioare, dar rămâne totuși semnificativ, cu o probabilitate de apariție peste medie și dificultate în gestionare.
Un alt risc important identificat este cel legat de nerambursarea împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental. Deși acest risc a înregistrat o ușoară diminuare față de perioada precedentă, el continuă să fie peste medie. Problemele economice din domenii precum agricultura, industria auto și industria grea pot afecta serios capacitatea companiilor de a-și onora obligațiile financiare.
Al cincilea risc sistemic major este cel legat de posibila creștere a costurilor de finanțare. Majorarea dobânzilor și volatilitatea cursului de schimb pot reduce semnificativ capacitatea de plată a populației și a întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, deteriorarea ratingului suveran al României poate crește prima de risc, ducând implicit la o finanțare mai scumpă pentru întreaga economie.
Un alt risc cu potențial destabilizator este pierderea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, pe fondul evoluțiilor interne și externe. Această lipsă de încredere poate duce la retrageri de capital, presiuni pe cursul valutar și dificultăți în finanțarea deficitului.
Pe lângă aceste șase riscuri ridicate, au fost identificate și alte amenințări cu impact moderat. Printre ele se numără fluctuațiile din piața imobiliară rezidențială și comercială, intensificarea interdependenței dintre sectorul bancar și cel public, riscurile climatice și potențialele probleme legate de lichiditatea băncilor.
Citește și Mugur Isărescu, anunț important de ULTIMĂ ORĂ pentru toți românii. Se întâmplă azi, 29 mai
Sistemul bancar românesc se confruntă cu o serie de provocări complexe, cele mai presante fiind cele legate de dezechilibrele macroeconomice și volatilitatea fiscal-bugetară. Băncile solicită un cadru legislativ mai predictibil și măsuri sustenabile de consolidare fiscală, pentru a reduce vulnerabilitățile actuale și a menține stabilitatea financiară pe termen lung.