Convocarea a fost ordonată direct de către Pete Hegseth, secretarul de război, care a transmis directiva tuturor ofițerilor superiori cu grad de general de brigadă sau mai mare, inclusiv omologilor lor din Marina Militară. Ordinul vizează lideri care de obicei coordonează mii de soldați în teatrele de operațiuni din Europa, Orientul Mijlociu, Asia-Pacific și America Latină, relatează The Washington Post.
Întâlnirea este programată marți, la Quantico, Virginia, însă nu au fost oferite informații oficiale privind tema sau scopul discuțiilor: „Oamenii sunt foarte îngrijorați. Nu au nicio idee ce înseamnă asta. Nu chemi toți generalii și amiralii fără un motiv clar. Este ceva fără precedent”, a declarat o sursă militară sub protecția anonimatului.
Pe lângă suspiciuni, convocarea ridică și serioase probleme de securitate. Adunarea, simultană, a liderilor militari de top într-o singură locație creează o vulnerabilitate rară pentru orice armată, iar lipsa de justificare oficială nu face decât să alimenteze teoriile și temerile.
Este prima dată în istoria recentă când un secretar al Apărării cere prezența fizică a aproape tuturor liderilor militari de vârf, într-o mișcare ce amintește mai degrabă de măsuri luate în vremuri de criză majoră sau conflict iminent.
Reuniunea are loc în contextul unui val de concedieri și restructurări forțate ordonate de Pete Hegseth în ultimele luni. Peste 100 de generali și amirali urmează să fie eliminați din sistem, în timp ce alții de rang înalt, printre care directori ai unor agenții cheie de informații și comandanți ai Navy SEAL, au fost deja înlocuiți, fără explicații oficiale.
Hegseth a inițiat, de asemenea, redenumirea controversată a Departamentului Apărării în Departamentul Războiului, semn al unei schimbări de paradigmă în modul în care administrația Trump abordează apărarea națională.
Noua doctrină strategică aflată în lucru pune un accent major pe apărarea teritoriului SUA, în detrimentul angajamentelor externe tradiționale, mutând centrul de greutate dinspre amenințarea chineză către o politică de izolaționism militar activ, cu accent pe securizarea granițelor interne.