Banca Națională a României (BNR) a transmis marți, 1 iulie 2025, un semnal de alarmă printr-un raport oficial, avertizând că o eventuală coborâre a ratingului de țară ar plasa România în categoria investițiilor nerecomandate, cunoscută și sub denumirea de junk. Această situație ar complica semnificativ accesul țării la finanțarea și refinanțarea datoriei publice, afectând stabilitatea economică pe termen lung.
Raportul BNR apare pe fondul unei creșteri fără precedent a deficitului bugetar, care a ajuns la un nivel record de 9,3% din produsul intern brut (PIB). Un aspect îngrijorător subliniat în document este faptul că o parte însemnată din cheltuielile publice sunt rigide sau permanente, cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile și diversele transferuri sociale. Aceasta limitează flexibilitatea bugetară și reduce capacitatea autorităților de a face ajustări rapide în fața unor șocuri externe sau în cazul creșterii costurilor de finanțare.
În raportul său, BNR punctează că echilibrele macroeconomice interne s-au deteriorat continuu de la ultima evaluare. Anul 2024 a marcat o încetinire semnificativă a activității economice, cu o creștere a PIB-ului real de doar 0,8%, cel mai redus ritm din ultimii zece ani, cu excepția anului 2020, afectat grav de pandemia de COVID-19. Această evoluție este sub așteptările inițiale și reflectă o serie de dificultăți structurale și conjuncturale cu care se confruntă economia românească.
De asemenea, Banca Națională atrage atenția asupra faptului că, în absența unor politici fiscale ferme, menite să sprijine consolidarea bugetară, atingerea obiectivului de deficit bugetar de 7% prevăzut în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este în pericol. Raportul evidențiază incertitudinile ridicate care înconjoară acest țel, având în vedere istoricul execuțiilor bugetare, care s-au abătut în mod repetat de la țintele pe termen mediu asumate în documentele oficiale de planificare fiscală și bugetară.
Aceste avertismente vin într-un moment delicat pentru economia României, care se confruntă cu presiuni financiare crescânde și o nevoie urgentă de reforme fiscale și economice sustenabile. Stabilitatea macroeconomică și echilibrul bugetar rămân priorități majore.
”Riscurile sunt amplificate de faptul că o parte importantă a cheltuielilor publice are un caracter rigid sau permanent – cum ar fi salariile din sectorul public, pensiile sau alte transferuri sociale – ceea ce reduce flexibilitatea bugetară și capacitatea de ajustare rapidă în fața unor șocuri externe sau a creșterii costurilor de finanțare.
”Echilibrele macroeconomice în plan intern au continuat să se deterioreze de la publicarea ultimului Raport. În anul 2024, activitatea economică a decelerat semnificativ, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu doar 0,8 la sută, cel mai redus avans din ultima decadă, exceptând anul 2020 afectat sever de pandemia COVID-19.
”În absența unor politici fiscale care să susțină ferm consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7 la sută prognozată în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este grevată de incertitudini ridicate, cu atât mai mult cu cât, din perspectivă istorică, execuția bugetară s-a abătut în mod constant de la obiectivele pe termen mediu asumate în documentele de planificare fiscalbugetară”, a transmis BNR.