Alertă pe Dunăre: România se pregăteşte pentru viitura care face ravagii la Budapesta

Aleră maximă pe Dunăre. Formaţiile de la Apele Române pregătesc mii de saci cu nisip pe care îi vor transporta spre sectorul românesc al fluviului. Cei de la Apele Române Argeş – Vedea au pregătit deja 1.000 de saci cu nisip şi alte materiale de intervenţie.

Încă de joi, au fost inspectate la pas, încă o dată, lucrările cu rol de apărare, respectiv sectoarele de dig de pe fluviul Dunărea aflate în administrare. Au fost verificate totodată punctele critice cunoscute. Dacă vor fi identificate altele noi, se va interveni în regim de urgenţă, unde este nevoie, pentru refacere stabilităţii digului.

Prognoza meteo 21 septembrie 2024. Vreme în general frumoasă și temperaturi potrivite pentru această perioadă a anului

Vor fi inspectate, de asemenea, zonele deja determinate pentru montarea mirelor hidrometrice la ape mari şi se va degaja vegetaţia pentru asigurarea secţiunilor optime de scurgere ale apelor, daca vor fi identificate astfel de situaţii.

Alte articole

Un fost ofiţer KGB trage un serios semnal de alarmă. Putin ar putea fi asasinat la întâlnirea cu Trump de la Budapesta: „Vor risca totul!”

Sorin Lucaci, directorul Administrației Naționale „Apele Române”, demis din funcție de ministra Mediului Diana Buzoianu: „Este nevoie de experiență reală”

Cele 7 Administraţii Bazinale de Apă au început informarea tuturor deţinătorilor de lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de la Dunăre asupra prognozei hidrologice emise de către INHGA, iar în cazul ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) va cere verificarea punctelor critice la subtraversările conductelor prin diguri şi stadiul de funcţionare al staţiilor de pompare din administrarea acestora.

În apropiere de oraşul Bechet, Apele Române Jiu au detaşat la Formaţia de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenţiei: buldoexcavator, excavator cu braţ de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare – saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenţie, pompe, generatoare, geotextil, pari etc.

Odată creşterea nivelurilor Dunării, formaţiile de intervenţie de la Dunăre vor fi dublate cu agenţi hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre.

Debitul pe Dunăre la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 19 – 20 septembrie a fost în creştere având valoarea de 5100 mc/s, valoare care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s), conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Debitul Dunării la Budapesta are vineri o valoare de 7940 mc/s şi se confirmă tendinţa de scădere a valorilor maxime prognozate, astfel vineri se prognozează pentru Budapesta o valoare maximă de aproximativ 8300 mc/s, iar în data de 21 septembrie 2024 cu 400 mc/s mai puţin faţă de prognozele iniţiale de valori maxime de 8700 mc/s.

Se estimează că viitura de pe Dunăre va intra în România în jurul datelor de 28-29 septembrie, informează Apele Române.

„Turism de viitură” în capitala Ungariei

Falezele cele mai frecventate de turişti sunt acoperite de apele revărsate ale Dunării, la Budapesta, însă asta nu îi opreşte pe curioşi, vizitatori şi localnici, să se apropie de zonele inundate pentru a surprinde imagini inedite, aşa cum nu au mai fost văzute în capitala Ungariei în ultimul deceniu.

Mii de persoane aşteptau încă de vineri dimineaţă viitura anunţată pe fluviul ce străbate Budapesta, podurile şi zonele mai înalte ale falezelor fiind pline mai ales de turişti. În anumite locuri, accesul spre faleză este destul de dificil, pentru că străzile apropiate de albia Dunării sunt inundate, zonele respective fiind închise. Apa a înghiţit semafoare şi indicatoare rutiere, semnul cel mai clar că fluviul este cu mult peste cota de inundaţie.

Terase altădată pline, aflate în locuri simbolice ale oraşului, sunt complet înconjurate de apă, care a ajuns chiar la zidurile unor clădiri istorice celebre, precum Palatul Parlamentului.

„Este imposibil să mai faci o poză cu Parlamentul de jos, din cauza apei care acoperă complet faleza. O să încercăm să fotografiem de pe celălalt mal. Este o clădire superbă, sperăm ca inundaţiile să nu facă pagube mari”, s-a îngrijorat o turistă din Italia.

Cod galben de vânt puternic în mai multe regiuni din România. Sunt vizate Capitala şi opt judeţe

Mulţi turişti au fost luaţi prin surprindere de agitaţia din oraş, de numărul mare de forţe de ordine şi echipe de protecţie civilă vizibile la tot pasul.

„Nu ştiam că sunt inundaţii, am venit pentru două zile într-o vizită planificată din timp, însă am văzut militari, poliţişti şi străzi închise şi aşa am aflat că Dunărea s-a revărsat. Pare o situaţie periculoasă, dar nu este chiar o imagine apocaliptică. Sperăm să nu avem surprize neplăcute cât timp mai stăm în oraş”, a spus un bărbat care a venit cu soţia tocmai din Israel.

În ceea ce-i priveşte pe localnici, aceştia spun că s-au mai întâlnit cu astfel de situaţii şi nu sunt în pericol.

„În urmă cu vreo zece ani a mai fost Dunărea atât de mare, dar nu ne facem griji. S-au luat măsuri, s-au instalat diguri peste tot unde sunt probleme. Oraşul este destul de bine apărat, sunt doar unele zone mai joase care sunt afectate. Poate în zonele rurale sunt probleme mai mari”, a spus o localnică.

Digurile provizorii, din saci albi de rafie umpluţi cu nisip, sunt vizibile în multe locuri pe cele două maluri ale fluviului, iar echipaje de protecţie civilă supraveghează permanent nivelul apei. De altfel, autorităţile au anunţat că pregătirea sporită pentru protecţia împotriva inundaţiilor va fi menţinută încă şase zile, adică până joia viitoare.

Prim-ministrul Viktor Orban a declarat, vineri, că previziunile privind vârfurile inundaţiilor au fost corecte până acum, iar acest lucru este esenţial pentru succesul eforturilor de protecţie. El a punctat că există un număr mare de voluntari, iar coordonarea între organizaţiile de protecţie de stat şi municipale a decurs fără probleme până în prezent.

Oamenii par să fie „mai calmi” decât în timpul inundaţiilor din 2013, a spus Orban, adăugând că numărul profesioniştilor care lucrează în prevenirea inundaţiilor a fost ridicat la 5.828, alături de 4.012 voluntari. Numărul voluntarilor înregistraţi este de 15.353.

Vineri dimineaţă, vârful de inundaţie a fost înregistrat în zona Komarom, din nord-vest, iar autorităţile aşteaptă ca viitura să ajungă în Budapesta în cursul zilei de sâmbătă.

România cere 1,5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană

România a solicitat sprijin financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, pentru a reconstrui infrastructura grav afectată de inundațiile recente și pentru a oferi ajutor populației sinistrate. Discuțiile oficiale dintre Guvernul României și Comisia Europeană, prin intermediul cabinetului președintei Ursula von der Leyen, au început deja, urmând ca procedurile administrative și semnarea documentelor necesare să fie finalizate în viitorul apropiat.

Conform unor surse politice din cadrul Guvernului, fondurile vor fi utilizate pentru refacerea drumurilor, podurilor și a rețelelor de electricitate și apă, distruse în mai multe județe din țară, în special în zonele rurale. Inundațiile recente au fost cele mai severe din ultimii ani, provocând daune însemnate atât infrastructurii, cât și locuințelor din zeci de localități.

Procesul de acordare a fondurilor implică mai multe etape, inclusiv prezentarea unui plan detaliat de reconstrucție și gestionare a resurselor, precum și o evaluare din partea Comisiei Europene. Guvernul României a fost în contact direct cu reprezentanții Comisiei, iar următoarea etapă implică finalizarea documentației și evaluarea oficială a pagubelor produse de inundații.

Suma solicitată de România ar proveni în mare parte din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, un instrument financiar special creat pentru a ajuta statele membre să facă față situațiilor de urgență și catastrofelor naturale majore.

Inundațiile recente din județele Moldovei au afectat zeci de mii de români, care și-au pierdut casele, recoltele și animalele. În plus, multe localități au rămas fără acces la drumuri, curent electric și apă potabilă, ceea ce a amplificat criza umanitară. Fondurile europene vor fi, de asemenea, direcționate către programe de sprijin social pentru familiile afectate, asigurând adăposturi temporare, alimente și alte necesități de bază.
Distribuie: