Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de pușcărie după Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de fosta şefă a DIICOT în dosarul favorizării lui Ovidiu Tender, dar instanța a reținut că aceasta și-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România. De fapt, Curtea de Apel din Bari a recunoscut în 2020 condamnarea Alinei Bica la 4 ani de închisoare, conform deciziei pronunțate pe 27 noiembrie 2019 de ICCJ, dar nu în forma cu executare, ci la domiciliu, sub supraveghere.

Citeşte şi: Imagini fabuloase cu Alina Bica în Italia. Fosta şefă „antimafia” vinde pizza în localul partenerului

Alina Bica a depus mai multe contestații pe rolul instanțelor din România, în încercarea de a anula decizia ICCJ, respinse de Tribunalul București și de Curtea de Apel București, motivând că „simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, scrie Libertatea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Alte articole

A mai murit un miliardar al lui Putin! Avea 53 de ani și era acționar la 26 de companii. Poliția anchetează cazul

Avertizare meteo, date de ultimă oră de la meteorologii ANM. A fost emis COD GALBEN de vijelii și ploi torențiale în weekend, ce zone sunt vizate

Pe de altă parte, fosta șefă a DIICOT a deschis pe rolul Tribunalului București un proces civil, în care cere daune de peste un milion de euro statului român, după ce a mai fosta chitată în alte două dosare, unul în care a fost trimisă în judecată pentru că ar fi luat o șpagă de 17.500 de euro de la Șerban Pop (vicepreședinte ANAF) în scopul de a-i soluționa favorabil dosarul Cuprom în care era vizat afaceristul Horia Simu, iar al doilea, în care a fost acuzată că, pe vremea când era reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia pentru acordarea despăgubirilor de la ANRP, ar fi votat despăgubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro către afaceristul Gheorghe Stelian, zis Stelu ANRP.