Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de pușcărie după Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de fosta şefă a DIICOT în dosarul favorizării lui Ovidiu Tender, dar instanța a reținut că aceasta și-a executat pedeapsa în Italia, astfel încât nu mai are ce să conteste în România. De fapt, Curtea de Apel din Bari a recunoscut în 2020 condamnarea Alinei Bica la 4 ani de închisoare, conform deciziei pronunțate pe 27 noiembrie 2019 de ICCJ, dar nu în forma cu executare, ci la domiciliu, sub supraveghere.

Citeşte şi: Imagini fabuloase cu Alina Bica în Italia. Fosta şefă „antimafia” vinde pizza în localul partenerului

Alina Bica a depus mai multe contestații pe rolul instanțelor din România, în încercarea de a anula decizia ICCJ, respinse de Tribunalul București și de Curtea de Apel București, motivând că „simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”, scrie Libertatea.

Citeşte şi: Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Alte articole

Lovitură de teatru în procesul în care Simona Halep cere daune de 10 milioane USD. Canadienii sabotează procedurile!

Prinsă cu mâța-n sac și cu bradu-n aer! O femeie care cerea daune uriașe unei companii de asigurări în urma unui accident auto care ar fi lăsat-o invalidă a pierdut procesul după ce au apărut fotografii care o înfățișau participând la un concurs de aruncat brazi

Pe de altă parte, fosta șefă a DIICOT a deschis pe rolul Tribunalului București un proces civil, în care cere daune de peste un milion de euro statului român, după ce a mai fosta chitată în alte două dosare, unul în care a fost trimisă în judecată pentru că ar fi luat o șpagă de 17.500 de euro de la Șerban Pop (vicepreședinte ANAF) în scopul de a-i soluționa favorabil dosarul Cuprom în care era vizat afaceristul Horia Simu, iar al doilea, în care a fost acuzată că, pe vremea când era reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia pentru acordarea despăgubirilor de la ANRP, ar fi votat despăgubiri supraevaluate cu 62 de milioane de euro către afaceristul Gheorghe Stelian, zis Stelu ANRP.