Alina Bica, dată în urmărire după condamnarea la 4 ani de închisoare cu executare

Alina Bica este urmărită pentru că se sustrage punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de 4 ani de închisoare, după ce a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, miercuri, apelul formulat de Alina Bica la sentinţa prin care a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.

„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015”, se arată în minuta instanţei. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alina Bica s-ar afla în prezent în Costa Rica, iar Elena Udrea, prietena ei alături de care a şi stat în Costa Rica, spunea că fosta şefă a DIICOT nu are de gând să mai calce vreodată în România.

Alte articole

George Simion, împrumutat cu 800.000 de lei de fiul afaceristului Ovidiu Tender, în campania prezidențialelor din 2025. Liderul AUR dă de înțeles că artizanul demersului a fost Marius Lulea. ”Nu am nici cea mai mică idee ce s-a întâmplat cu banii din campanie” DOCUMENT

Alina Bica şi-a găsit chemarea în Italia. Şi-a deschis un cabinet de avocatură alături de italianul care l-a reprezentat pe Dragoş Săvulescu şi caută să-i ajute pe românii fugiţi de justiţia din ţară: „Am fost procuror 20 de ani. Ştiu cum gândesc procurorii”

Alina Bica a fost încarcerată în Costa Rica în octombrie 2018, fiind săltată de pe stradă de Interpol după ce pe numele ei fusese primită o notificare roşie pentru comiterea infracţiunilor de mită şi corupţie, emisă de Interpol Bucureşti. Fosta şefă DIICOT a fost eliberată înainte de Crăciun, în decembrie 2018, după ce instanţa supremă a suspendat executarea pedepselor, ca urmare a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, după decizia Curţii Constituţionale privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.