”Ministerul Apărării Naţionale a fost informat în cursul zilei de vineri, 14 august, despre o dronă descoperită în zona localităţii Plauru, judeţul Tulcea. O echipă de specialişti din cadrul MApN s-a deplasat la faţa locului, a identificat obiectul şi a securizat zona”, au anunțat reprezentanţii MApN.
Anterior, în cursul zilei de vineri, o dronă a fost găsită în Munţii Măcinului: ”Resturile dronei căzute astăzi, 14 august, în nord-vestul judeţului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localităţii Greci, în Munţii Măcinului, care a fost securizată de Poliţia de Frontieră. O echipă specializată a Ministerului Apărării Naţionale se deplasează la faţa locului, cu un elicopter IAR-330 Puma SOCAT al Forţelor Aeriene Române, pentru evaluarea resturilor şi neutralizarea acestora, dacă situaţia o impune”, au transmis reprezentanţii MApN.
Comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu susține că România trebuie să-și consolideze rapid apărarea antidronă, după incidentul de la Luncavița, și atrage atenția asupra riscurilor pentru zonele de frontieră și Constanța.
Sandu-Valentin Mateiu a anlizat incidentul din Tulcea și spune că România a avut „noroc” că prăbușirea dronei nu s-a soldat cu victime. Potrivit acestuia, relieful din zona Isaccea-Rachelu-Luncavița poate îngreuna detectarea unor aparate care zboară la altitudine redusă.
„Ce putem în clipa de față să vedem sunt următoarele elemente: întâi, am avut noroc, nu sunt victime. Nu a fost detectată această dronă de către sistemele noastre și asta foarte probabil din cauza condițiilor geografice. Dacă ne uităm la linia Isaccea – Rachelu – Luncavița, este locul în care Munții Măcinului ajung lângă Dunăre și a fost foarte greu să fie detectată”, a explicat comandorul în rezervă la Digi24.
„Avem imagini din acel video, cred că realizat la Rachelu, pentru că apare acea frumoasă biserică din Rachelu ca element de referință. Și drona se vede, are aripi Delta, vom vedea dacă este un Shahed sau nu. Zboară la vreo câteva sute de metri și asta explică faptul că nu a fost văzută de către radarele noastre”, a completat Mateiu.
Comandorul în rezervă este de părere că România trebuie să accelereze achiziția și instalarea unor sisteme capabile să detecteze și să urmărească dronele, dar și a unor sisteme de combatere a acestora.
„În clipa de față este o cursă contra cronometru. Armata încearcă să aducă sisteme și senzori pentru a detecta și a lua în urmărire această țintă și sisteme amplasate la sol, antidronă”, a declarat el.
Mateiu avertizează că atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre vor continua, ceea ce menține riscul unor incidente în apropierea teritoriului românesc.
„Rușii vor continua să atace porturile ucrainene de la Dunăre. Foarte probabil, ținta acestei drone era Reni, dar în ansamblu nu contează intenția inițială, ci contează rezultatul. Până la urmă, locuitorii din Luncavița au fost cei ale căror vieți, proprietăți au fost amenințate.
De aceea avem o cursă. Noi trebuie, vrem, nu vrem, chiar dacă suntem o țară care nu este implicată în conflict, să luăm măsuri. În același timp, rușii vor continua să lovească porturi ucrainene de la Dunăre, navele care pleacă din porturi ucrainene în Marea Neagră”, a conchis Mateiu.