amante, bile, delfini şi alte delicatese

Eu aş rămâne, totuşi, la varianta autohtonă, măcar de dragul vremurilor când susnumitul se prefăcea că e interesat cât de cât de soarta românaşilor, foşti daci, foşti romani, foşti naivi, actualmente sictiriţi şi dezinteresaţi.
Ca să facă în ciudă istoriei, iac-aşa de-ai dracu', s-au decis să ignore păţania pnţcd-ului, ajuns peste noapte exemplu de manual şi au declanşat operaţiunea „aruncatul peste bord", fie în mod voluntar, fie prin opintirea sincronizată a taberei adverse. Pentru că, practic, fiecare pedelist este o tabără în sine, evident că luptele iniţiale s-au dus haotic, fiecare cu fiecare. De aceea au avut nevoie de 7 ore ca să nu decidă nimic, după care, catalizatorul, coagulantul, mesianicul lor a tranşat totul printr-un telefon, pus pe speaker, probabil, în buda în care protagoniştii se refugiaseră pentru a scăpa de tot ce nu ieşise deja prin transpiraţie sau stropi de salivă aruncaţi, odată cu insultele, în feţele celorlalţi.

Nu ştim exact ce şi cât le-a spus tătucul, important e că i-a liniştit (pe moment) şi i-a trimis la restaurant, să-şi refacă hidratarea. Urmează partea a 2-a şi, aşa cum le plac românilor telenovelele, vor mai tot fi. Nu de alta, dar cred c-au strâns în ei multe frustrări, în timp ce jupânul se juca cu ei, tot sprijinind câte o tabără în defavoarea alteia, în timp ce-şi aranja, aşa, neostentativ, dosarele de pe birou, folosite pe post de suporturi pentru pahare.
Va rămâne Boc? El zice că nu mai vrea, dar cine crede vreun cuvânt de-al lui? În afara clujenilor, desigur. Blaga? El ar cam vrea, dar cu acte-n regulă. Udrea? De ce nu? În fond, dacă tot e să se ducă naibii totul, măcar s-o facă cu stil, bocănind pe toace şi în ţoale de fiţe. MRU? Îl ştiţi, domnul acela care a fost cel mai grăbit prim-ministru să-şi piardă slujba. E posibil, dar omul ar trebui să fie tâmpit să preia hăţurile unei căruţe care goneşte spre fundul râpei, doar pentru onoarea de a-şi avea crucea (politică, desigur) alături de ceilalţi soldaţi fideli până la capăt (sau neprimiţi în alte oşti) ai comandantului. Să fie înscăunat unul dintre puţinii primari care nu-s căutaţi de DNA? Şi cine l-ar asculta? Poate doar secretara, ca să poată povesti udrei sau blagului anecdote despre cum se crede el şef.

Eu am senzaţia că nu numele noului reprezentant prezidenţial la partid e interesant, ci cel al ultimului om care va stinge lumina acolo. Asta pentru că barosanul nu dă semne c-ar renunţa la jilţul de la Cotroceni, doar ca să scape toate fundurile portocalii, aşa că-i rămâne soluţia ţăranilor din vremea când pe tarlaua strămoşească se mai făcea agricultură: incendierea miriştilor şi sădirea unei noi pepiniere. Cred că singurul lucru care-l opreşte este gândul că s-ar putea să dea cioara din mână pe vrabia de pe gard. Oricum, mult timp de gândit nu are, dacă nu vrea să rămână doar cu penele în mână.

Acum, mai-marele e niţel ocupat, să-l roage pe doamne-doamne să-l ferească de mai rău. Între două mătănii, se agită, mai apare pe la geam, ca să nu uite naţiunea că există şi să se mai oprească şi pe la el poştaşul cu leafa de preşedinte. Şi are şi alte probleme. Cum să salveze poneii roz, zvasticaţi, de la ICR, şi cum să facă să mai mănânce şi gura lui nişte gaufres pe la Bruxelles. Sau cum să dărâme de tot TVR-ul, dacă pupin-condurii lui tot n-au avut timp să-şi ducă misiunea kamikaze până la capăt.

Eu mi-am luat deja floricelele şi aştept cu nerăbdare episoadele următoare. Ce ne vor aduce ele, pe lângă amante, bile, delfini şi alte delicatese?

www.RaduHerjeu.ro