Ambasada Rusiei la București susține că România a înscenat incursiunea celor trei drone rusești doborâte în iulie, care ar fi fost doar „ținte de antrenament”: „În cadrul discuției de la MAE ni s-au arătat bucăți de polistiren”

Ambasada Rusiei la București contestă acuzațiile autorităților române privind cele trei drone care au pătruns în spațiul aerian al României în perioada 24-26 iulie, doborâte de piloții români.

Ambasada Rusiei la București susține că România a înscenat incursiunea celor trei drone rusești doborâte în iulie

Ambasada susține, fără a prezenta dovezi, că incidentele ar fi fost înscenate de partea română, în timp ce diplomații ruși afirmă că autoritățile de la București nu ar fi prezentat dovezi concludente privind originea aparatelor.

Declarațiile Ambasadei Rusiei au fost publicate miercuri, 12 august, de cotidianul rus Izvestia și preluate ulterior de agenția de stat TASS.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reprezentanții misiunii diplomatice ruse susțin că, în cadrul unei întâlniri la Ministerul Afacerilor Externe, le-ar fi fost prezentate doar fragmente despre care partea română a afirmat că provin de la drone rusești.

Alte articole

Alertă în Marea Neagră. Două drone cu posibilă încărcătură explozivă, distruse de Armata Română în zona Neptun Deep VIDEO

Ministrul Apărării, anunț de ultimă oră despre dronele rusești care ajung în România: ”Dacă vin 150 de drone, înseamnă că nu mai vorbim despre timp de pace”

„În cadrul discuției de la Ministerul Afacerilor Externe al României, ni s-au arătat bucăți de polistiren”, au transmis reprezentanții Ambasadei Rusiei.

Citește și : Posibil atac la Ambasada României din Berna. Un dispozitiv incendiar a fost amplasat lângă gardul instituției. MAE: „Nicio persoană din echipa misiunii diplomatice nu a fost rănită”

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, merge mai departe și susține că incidentele ar fi fost o „punere în scenă” făcută de autoritățile române, afirmând că Armata Română ar fi putut trage asupra unor „ținte de antrenament”.

Poziția Ambasadei Rusiei reprezintă o continuare a afirmațiilor făcute anterior de Lipaev, care a contestat responsabilitatea Moscovei pentru dronele care au pătruns în spațiul aerian românesc.

Afirmațiile Ambasadei Rusiei contrazic poziția oficială a autorităților române. Pe 27 iulie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Vladimir Lipaev și i-a prezentat fragmente recuperate în urma incidentelor cu drone.

Potrivit MAE, investigațiile efectuate de autoritățile române au stabilit că fragmentele proveneau de la drone rusești.

Bucureștiul a susținut atunci că există o „claritate a atribuirii responsabilității” pentru încălcarea spațiului aerian românesc și a atribuit Federației Ruse responsabilitatea pentru cele trei incidente produse între 24 și 26 iulie.

România a luat atunci decizia de a declara un membru al Ambasadei Rusiei drept persona non grata, în timp ce ambasadorul României la Moscova a fost rechemat la București pentru consultări.

Trei drone au fost doborâte de Armata Română în trei zile

Seria incidentelor a început pe 24 iulie, când sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale au detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina.

Drona a pătruns în spațiul aerian românesc și a fost urmărită de aeronavele Forțelor Aeriene Române. Un avion F-16 a angajat ținta și a doborât-o într-o zonă nelocuită din apropierea localității Padina, județul Buzău.

Pe 25 iulie, radarele MApN au detectat o nouă pătrundere neautorizată în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 au interceptat drona, care a fost ulterior doborâtă într-o zonă nepopulată.

O a treia dronă a fost doborâtă pe 26 iulie, după ce a pătruns în spațiul aerian românesc în zona de nord a Dobrogei. Potrivit MApN, ținta a fost angajată de un F-16 românesc și doborâtă în apropierea Sulinei, în interiorul apelor teritoriale ale României.

La scurt timp după aceste incidente, autoritățile române au anunțat că fragmentele recuperate au fost analizate de specialiști, iar ancheta a stabilit originea rusească a aparatelor.

La numai o zi după doborârea celei de-a treia drone, o altă țintă aeriană a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, în zona Sulina.

Două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizarea situației. Drona a revenit ulterior în spațiul aerian ucrainean, unde au fost raportate explozii. Incidentul nu s-a soldat cu doborârea aparatului de către avioanele românești.

Ambasadorul rus acuza încă din iulie o „punere în scenă propagandistică”

Poziția exprimată de Ambasada Rusiei este similară cu declarațiile făcute de Vladimir Lipaev după convocarea sa la Ministerul Afacerilor Externe pe 27 iulie.

Într-o declarație acordată TASS, ambasadorul rus a calificat atunci protestul României drept o „punere în scenă propagandistică” și a susținut că Bucureștiul nu i-ar fi furnizat suficiente informații tehnice pentru a demonstra că dronele proveneau din Rusia.

Moscova a negat în repetate rânduri că ar fi trimis intenționat drone către teritoriul României, în timp ce autoritățile române au menținut concluzia că aparatele erau de proveniență rusească.

La sfârșitul lunii iulie, reprezentanți ai UE au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc și au transmis că susțin poziția României. Bruxelles-ul a descris incidentele drept o escaladare serioasă în contextul războiului din Ucraina.

Incidentelor din iulie li se adaugă alte situații în care drone asociate atacurilor rusești asupra Ucrainei au ajuns în apropierea sau pe teritoriul României.

Citește și : Zelenski anunță că le-a prezentat americanilor propuneri pentru încetarea războiului. ”Statele Unite pot exercita presiuni asupra Rusiei, pentru ca aceasta să-şi schimbe planurile”

La 29 mai, o dronă militară a explodat pe un bloc din Galați, provocând pagube și rănirea a două persoane. Potrivit anchetei tehnice, fragmentele recuperate au aparținut unei drone rusești de atac de tip Geran-2.