Alături de Simona Voicescu au mai fost premiate alte patru femei: căpitanul Alina Ţucă, profesoara Violeta Dascălu, jurnalista Sabina Fati şi doctorul Letiţia Coriu. 

”Când şi-a dat seama cât de puţine ONG-uri se ocupă de problema violenţei domestice, doamna Voicescu a ştiut că acela este domeniul asupra căruia trebuie să-şi concentreze eforturile. În 2013, ea a înfiinţat de una sigură ONG-ul Asociaţia Necuvinte, şi s-a expus imediat la posibile acte de răzbunare ale abuzatorilor, ca şi la gândirea adânc înrădăcinată cu privire la rolurile bărbaţilor şi femeilor în societate”, a spus ambasadorul Hans Klemm despre Simona Voicescu, potrivit News.ro.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Bucureștiul se clatină din temelie. Nicușor Dan, despre soarta ...

Arhiepiscopia Tomisului este în doliu. ÎPS Teodosie a oficiat, ...

Hans Klemm a vorbit despre curajul Simonei Voicescu, dar şi despre perseverenţa acesteia. 

”Se întâlnea cu victime ale violenţei domestice în parcuri publice şi la cafenele, fără a avea în apropiere pe nimeni care să le protejeze. Şi-a înregistrat ONG-ul pe adresa de acasă, care a devenit apoi publică. A făcut faţă ameninţărilor telefonice şi e-mailurilor agresorilor, dar nu a dat înapoi. Deşi recunoaşte că la început i-a fost teamă, şi-a făcut curaj şi a perseverat. Şi a perseverat nu doar împotriva agresorilor, ci şi împotriva demnitarilor guvernamentali care, cel puţin la început, nu îi împărtăşeau gradul de îngrijorare sau atitudinea”, a mai spus ambasadorul SUA la ceremonia de premiere.

”Necuvinte” are acum trei angajaţi cu normă întreagă şi beneficiază de o ”armată” devotată de circa 50 de voluntari.

”Prin eforturile sale, doamna Voicescu a avut un rol cheie în consolidarea legislaţiei naţionale privind ordinele de restricţie şi în educarea publicului şi a instituţiilor de aplicare a legii cu privire la identificarea şi ajutarea victimelor violenţei domestice. Succesul său s-a datorat capacităţii sale de a-şi crea relaţii atât în rândul companiilor, cât şi al instituţiilor guvernamentale. Companiile îi oferă finanţarea necesară pentru programe; politicienii şi poliţia adoptă şi aplică legile care oferă mai multă siguranţă femeilor din România”, a precizat diplomatul.

Ambasadorul Hans Klemm a transmis şi cuvintele Melaniei Trump, prima-doamnă a Statelor Unite ale Americii: “Fiecare dintre aceste femei curajoase are o poveste extraordinară care trebuie să ne inspire pe fiecare dintre noi să realizăm mai mult decât ne-am imaginat vreodată că este posibil. Vieţile lor ne reamintesc de capacităţile infinite ale spiritului uman atunci când el este îndrumat de claritate morală şi de dorinţa de a face bine”. 

În fiecare an, fiecare ambasadă poate nominaliza un candidat pentru acest premiu.

”În 2007, Departamentul de Stat al SUA a înfiinţat Premiul Femei Curajoase din întreaga lume, pentru a le onora pe femeile care demonstrează curaj excepţional şi spirit de conducere în susţinerea drepturilor omului, egalităţii femeilor şi progresului social, asumându-şi adesea mari riscuri personale”, a precizat David Schlaefer, consilier politic al Ambasadei SUA, în cadrul ceremoniei. 

Alături de ambasadorul Hans Klemm, Kathy Pate, de la Departamentul de Resurse Umane şi Katie Carnell, de la Community Liaison Office, au înmânat premiile câştigătoarelor. 

Primul premiu a fost înmânat căpitanului Alina Ţucă, ofiţer în cadrul Statului Major General, care a fost în teatrele de operaţiuni de două ori, în Afganistan şi în Congo. 

Cariera Alinei Ţucă se caracterizează prin hotărâre, excelenţă şi prin faptul că a fost ”cea dintâi” de mai multe ori. În 1999, i s-a spus că nu există locuri pentru tinerele care doresc să se înscrie la Liceul Militar. A devenit membru al forţelor armate în 2004 şi a absolvit Academia Forţelor Terestre ca şefă de promoţie. Câţiva ani mai târziu, a absolvit Masteratul în Resurse Umane, din nou ca şefă de promoţie. În Congo, a început să se ocupe de problema dificilă a egalităţii de gen, înfruntând direct o societate dominată în mod tradiţional de bărbaţi. A organizat evenimente care au adus laolaltă bărbaţii şi femeile din sat – o raritate în acea ţară şi o dovadă de mare curaj – pentru a promova şi întări sentimentul de comunitate. Prin eforturile, răbdarea şi curajul pe care le-a demonstrat, a reuşit până la urmă să-i câştige pe bărbaţi de partea sa. Drept rezultat, trei sate din zona sa de responsabilitate au ales în ultimă instanţă femei în fruntea comunităţilor, permiţând unui nou grup de lideri cu idei novatoare să preia sarcinile de conducere.

Violeta Dascălu, profesoară timp de 28 de ani, a fost în ultimii opt ani directoarea Şcolii Gimnaziale Ferdinand I din cartierul Obor din Bucureşti. Şcoala are peste 700 de elevi în clasele I-VIII, mulţi proveniţi din medii defavorizate. În calitate de director, Violeta Dascălu i-a impulsionat pe elevii săi şi pe profesori să se dezvolte în acest mediu dezvoltând parteneriate şi inovând. 

Profesoara a demonstrat curaj contestând percepţiile populare despre copiii defavorizaţi şi luând atitudine împotriva stării de fapt. Profesorul colaborează cu universităţi, cu o academie de teatru, cu poliţia şi chiar cu Federaţia de Arte Marţiale. Drept urmare, studenţii predau în weekend cursuri gratuite de programare elevilor săi. Studenţi sosiţi din Franţa, Germania şi Spania prin intermediul programelor de schimb îi învaţă pe elevi limbi străine. Iar un ONG local i-a îndrumat pe copii în crearea unei grădini de permacultură, pe care elevii o întreţin şi care promovează lucrul în comun, alimentaţia sănătoasă, libertatea de a crea, independenţa şi, mai presus de toate un motiv de mândrie. Cu toate că peste o treime dintre elevii de la şcoala Violetei Dascălu se califică pentru asistenţă socială, doar opt au abandonat cursurile în 2016, faţă de 50 în 2010. Şi deşi nouă alte şcoli au refuzat să accepte un copil cu dizabilităţi grave, doamna Dascălu a primit-o pe fetiţă în şcoala ei şi s-a asigurat că beneficiază de o educaţie adecvată. 

Sabina Fati a fost premiată în calitate de reporter la Radio Europa Liberă în perioada 1994-2002. Argumentele Ambasadei SUA au fost că Sabina Fati a sprijinit construirea democraţiei în România, prin intermediul relatărilor sale zilnice care promovau transparenţa şi lupta împotriva corupţiei. În 2002, la scurt timp după ce a născut-o pe fiica sa, a fost atacată pe stradă de un individ necunoscut, într-o perioadă în care vorbea despre lipsa transparenţei în instituţiile de securitate guvernamentale. Într-o încercare de a o intimida şi a o determina să îşi înceteze relatările, a fost hărţuită, la fel ca şi familia şi vecinii săi. Însă ea nu a renunţat şi a avut curaj. Şi-a continuat cariera jurnalistică şi academică comunicând despre politică, drepturile omului şi evoluţiile sociale şi economice din România şi Republica Moldova.

Ambasada mai argumentează că jurnalista a mers singură prin deşertul Gobi, Asia Centrală, Iran, Azergaidjan, Georgia, Turcia, Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia şi Bulgaria. De-a lungul călătoriei, a înfruntat puncte de control militar, interogatorii, acuzaţii de spionaj, o tentativă de viol, o tentativă de omor şi o lovitură de stat. În tot acest timp, ea s-a străduit să spună poveştile oamenilor din spatele realităţii oficiale şi să arate cât de izolate pot deveni ţări vecine fără a se cunoaşte corespunzător. Datorită curajului său, suntem cu toţii mai bine informaţi.

O altă femeie curajoasă este doctorul Letiţia Coriu, care a înfiinţat Alianţa Medicilor. Această organizaţie s-a opus vehement propunerii guvernului de a legaliza ceea ce ei numeau ”şpagă” şi, chiar mai important, a adus la lumină un sistem de sănătate subfinanţat, corupt şi prost administrat. Acest apel curajos, care a contestat o întreagă industrie şi a subminat o iniţiativă guvernamentală a atras atenţia Ministrului Sănătăţii, a dus la eşecul propunerii şi în cele din urmă a adus o creştere cu 25% a salariilor din sistemul de sănătate.

Ultimul premiu i-a fost înmânat de către ambasadorul SUA Simonei Voicescu, marea câştigătoare a premiilor ”Femei curajoase din întreaga lume” 2017.

„Ceea ce fac eu nu consider că este curaj, e puţină nebunie, dar consider o normalitate să lupţi pentru egalitatea de şanse”, a declarat, pentru News.ro, Simona Voicescu.

„Statul în mod clar nu se ocupă suficient de această problemă, un exemplu fiind recentă zi a Egalităţii de şanse, când primii trei oameni în stat nu au transmis niciun mesaj. Asta mi-a arătat pe ce loc se află egalitatea de şanse în agenda Guvernului”, a justificat premianta înfiinţarea asociaţiei.

Ea a reuşit să schimbe o lege: „Este vorba despre cea cu introducerea ordinului de protecţie cu emitere în maximum 72 de ore şi încercăm să modificăm Codul Penal de ani de zile. Este o luptă blocată la Ministerul Justiţiei”, a spus, pentru News.ro, Simona Voicescu.

În anul 2007, Departamentul de Stat al SUA a înfiinţat Premiul ”Femei Curajoase din întreaga lume” pentru a onora femeile care demonstrează curaj excepţional şi spirit de conducere în susţinerea drepturilor omului, egalităţii femeilor şi progresului social, asumându-şi adesea mari riscuri personale. 

Ambasada SUA la Bucureşti a început să ofere aceste premii în anul 2014, iar câştigătoarele anterioare au fost Laura Codruţa Kovesi (DNA), Laura Ştefan de la Expert Forum, şi Erika Garnier, de la Fundaţia Motivation România.