Ambasadorul Ioan Donca, în vizorul Securității. Mesajul din lift al Generalului Iulian Vlad și mitul „ofițerului acoperit”

Am decis să vă povestesc elementele mai importante din confesiunea neterminată, pentru a onora memoria unui om care a fost un reper pentru mulți diplomați și politicieni. Sper să se transforme într-o carte, dar până atunci să vedem ce s-a întâmplat după rechemarea de la post, din Malezia și tentativa de recrutare de către CIA.

Ajuns la București este trecut pe linie moartă. Simțea din privirile colegilor că nu mai reprezintă nimic. Nu i se spunea ceva concret, dar era evident că era suspectat de ceva. Știindu-se cu conștiința împăcată, s-a comportat firesc. Venea la MAE, își făcea treaba, pleca acasă. Nu se vedea cu prieteni, stătea doar cu soția, fiind conștient că era supravegheat.

Probabil că nu existau probe reale de colaborare cu americanii, ci doar suspiciuni, de aceea anchetarea sa de către Securitate a funcționat mai degrabă ca o monitorizare atentă decât ca o represiune clasică. Deși, spune el, a fost bănuit de trădare, nu a fost ridicat și dus la Rahova sau la „Cercetări Penale”, iar întrebarea frontală „Ce relații aveți cu americanii?” nu i-a fost pusă niciodată.

„Eram sub scan-ul (n.a. supravegherea operativă) direct al domnului general Iulian Vlad. Chiar și după pensionarea mea, i s-a spus: ‘Suntem după ambasodorul Donca în continuare. Dacă a făcut ceva trebuie să vedem în câțiva ani rezultatul’”, afirmă interlocutorul meu.

Alte articole

Silviu Mănăstire dezvăluie cum și-a construit Ilie Bolojan imaginea de primar imaculat

EXCLUSIV Dan Andronic îl desființează pe Călin Georgescu: „Se milogeau de mine oamenii tăi să te chem la un podcast. Termină de aici cu prostiile astea!”

Ambasador întors la București, o întrebare și un răspuns

Ioan Donca admite că reușitele din deplasările externe au stârnit semne de întrebare în aparat de la MAE: „De ce îi iese lui ăsta de fiecare dată?”. Ca în orice instituție de stat funcționează invidia, iar în cazul său, din plin.

Un episod cu fostul adjunct al ministrului, Traian Pop, descrie mecanismul de control al Securității prin flancare: „M-a chemat ministrul și mi-a zis: ‘Plecați în misiune, dar mergeți cu doi tovarăși.’ I-am răspuns: ‘Ori mă lăsați să îmi fac treabă și vă aduc mandatul îndeplinit, ori mă trimiteți doar să am grijă ce se scrie despre mine în raport.’”. Ulterior, mi-a spus: „Ești o nucă foarte greu de spart”.

Un alt moment-cheie s-a produs chiar înainte de plecarea echipei care se ocupa de pregătirea vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Canada (n.n. 1985), imediat după așa-zisa „reabilitare”. Ștefan Andrei, încă ministru de Externe, i-a cerut să-l întâmpine și să-l adcuă la el pe generalul Iulian Vlad, la acel moment adjunct al Ministrului de Interne și responsabil cu contraspionajul în Securitate.

Continuarea, pe www.evz.ro